„Al doilea șoc chinezesc” provoacă o pierdere masivă de locuri de muncă în industria Germaniei.
Cifrele sunt amețitoare. În primele cinci luni ale acestui an, exporturile germane către China au scăzut cu 14,2 % față de aceeași perioadă din 2024. În același timp, importurile germane din China au crescut de două ori mai repede decât restul importurilor.
China exportă produsele sale manufacturate la prețuri reduse, din cauza supracapacităților din anumite sectoare. Mai precis, specialitățile tradiționale „Made in Germany”: automobile.
Pentru economia germană, situația este dramatică: scăderea exporturilor către China este însoțită de o scădere a valorii adăugate și a ocupării forței de muncă la nivel national, relatează Le Monde. Zece mii de joburi din industrie sunt distruse în fiecare lună din cauza acestei concurențe. Produsele „Made in China” eclipsează din ce în ce mai mult produsele germane.
Pierderile de locuri de muncă duc la creșterea numărului de șomeri, care a depășit în august pragul de trei milioane. Este o premieră din februarie 2015.
„Șocul chinez atât de temut a sosit”, avertizează Jürgen Matthes, expert la Institutul Economic German.Acest termen se referea până acum la șocul devastator provocat de intrarea Chinei în comerțul internațional asupra industriei americane și a locurilor de muncă din anii 2000. Germania a fost atunci în mare parte ferită, deoarece ea însăși a exportat către China, ajutând țara să se industrializeze.
Anul 2020, marcat de pandemia Covid-19, inversează tendința istorică: importurile germane de produse chinezești explodează, în timp ce exporturile scad.
”Consumatorii chinezi au trecut de la vehicule germane la vehicule chinezești”, observă Dalia Marin, profesoară la Universitatea Tehnică din München. Însă vehiculele germane exportate sunt tocmai cele mai scumpe: Porsche, Mercedes-Benz, Audi și BMW, care au înregistrat o prăbușire a profiturilor în prima jumătate a lui 2025.
Pentru Sander Tordoir, economist șef la Centrul pentru Reformă Europeană, care încă din septembrie 2024 descrisese amenințarea „celui de-al doilea șoc chinez” pentru economia germană și europeană, acesta este „de două ori mai mare decât primul” și mai distructiv pentru UE, deoarece blocul este mult mai dependent de industrie decât erau Statele Unite în anii 2000.
Pentru a evita repetarea dezastruoasei experiențe americane, el recomandăimpunerea de condiții pentru intrarea produselor chinezești pe piața europeană. De exemplu, pe modelul joint-venture-urilor din anii 2010: orice vânzare pe piața europeană trebuie să fie însoțită de investiții, asociate cu un transfer de tehnologie, în special în sectoarele în care Europa este în urmă, cum ar fi bateriile.