Oamenii de ştiinţă au dezvoltat un vaccin pentru virusul COVID-19, dar economiştii trebuie să se gândească la un antidot pentru ceea ce va fi cea mai mare criză financiară din ultimii 90 ani.
Experţii anunţă că vor creşte masiv şi datoriile. Nicio ţară nu va scăpa de asta, avertizează FMI. Prognozele FMI şi ale Băncii Mondiale privind diminuarea economiei globale se referă la aşa-numita economie reală.
În sectorul financiar, situaţia arată diferit. În prezent comerţul cu produse financiare cunoaşte un adevărat boom, atestat de valorile-record ale indiciilor bursieri.
Creatorii imensei cantităţi de bani aflaţi în circulaţie, care creşte în continuare, sunt guvernele şi băncile emitente. Acestea tipăresc în continuare bani noi, pe care-i pompează în piaţă pentru a compensa tendinţele deflaţionare sau din dorinţa de a micşora primejdia unei recesiuni.
Dar astfel, banii proaspeţi dăunează mai degrabă economiei decât s-o ajute, mai ales dacă sistemul financiar global va ajunge iarăşi în situaţia de crash în care s-a aflat ultima dată în 2008.
FMI: „Va urma cea mai gravă recesiune de la marea criză economică de acum 90 ani”
Peformanţa economiei globale va fi în 2020 și în 2021 cu 11 miliarde de euro mai redusă. Va fi „cea mai gravă recesiune” de la criza economică mondială de acum 90 de ani, a afirmat economista şefă a FMI, Gita Gopinath. „Nicio ţară nu va scăpa neafectată”, a adăugat aceasta.
FMI aşteaptă un reviriment în 2021, cu o creştere de 5,4 la sută. Dar, potrivit Gitei Gopinath, această evoluţie pozitivă va avea loc doar dacă nu va avea loc un al treilea val al pandemiei de COVID-19.
Pentru ţările industrializate, Banca Mondială anticipează un minus de 7%, pentru ţările emergente o scădere cu 2,5 la sută, iar pentru Zona Euro o diminuare-record de 9,1%. În schimb, experţii instituţiei se aşteaptă ca economia Chinei, ţara în care a apărut COVID-19, să crească cu 1%.