Consiliul Uniunii Europene a decis să prelungească protecția temporară pentru refugiații ucraineni până în 2025, semn că războiul din țara vecină este programat să dureze ani de zile.Vestea proastă este că România va fi obligată să întrețină până atunci cel puțin 135.000 de ucraineni, cărora, deocamdată, le asigură plata chiriei de 2.000 de lei pe familie, asistență medicală și școlarizare gratuită. Până în prezent, țara noastră a cheltuit pentru ucraineni peste 10 miliarde de lei.
După ce a cheltuit 3,5% din PIB pentru Ucraina, adică peste 10 miliarde de lei, România este obligată acum să prelungească ajutoarele date acestei țări până în 2025. Decizia a fost luată la sfârșitul lunii septembrie de Consiliul Uniunii Europene, în care Klaus Iohannis reprezintă România.
Astfel, pentru a le oferi certitudine celor peste 4 milioane de refugiați ucraineni care trăiesc în prezent în UE, Consiliul a convenit să prelungească protecția temporară pentru persoanele care fug din calea războiului, de la 4 martie 2024 până la 4 martie 2025, se arată într-un comunicat de pe site-ul Consiliului UE. ”Uniunea Europeană va sprijini poporul ucrainean atât timp cât va fi nevoie. Prelungirea statutului de protecție le oferă certitudine celor peste 4 milioane de refugiați care și-au găsit un adăpost sigur în UE”, a declarat Fernando Grande-Marlaska Gómez, ministrul interimar spaniol al Internelor. Mecanismul de protecție temporară a fost activat la 4 martie 2022 și a fost prelungit automat cu un an. Protecția temporară este o protecție imediată și colectivă (adică fără a fi necesară examinarea cererilor individuale) a persoanelor strămutate care nu sunt în măsură să se întoarcă în țara lor de origine. Obiectivul este de a atenua presiunea asupra sistemelor naționale de azil și de a le permite persoanelor strămutate să se bucure de drepturi armonizate în întreaga UE. Printre aceste drepturi se numără dreptul de ședere, accesul la piața forței de muncă și la locuințe, asistența medical, asistența social și accesul la educație pentru copii.
135.000 de ucraineni în România
Deși autoritățile au afirmat de fiecare data că ajutoarele oferite ucrainenilor din țara noastră nu pot fi cuantificate, ascunzând, astfel, efortul bugetar făcut, în raportările către UE, România susține că găzduiește 135.000 de refugiați. Cei mai mulți ucraineni s-au stabilit în Germania – peste 1,1 milioane, Polonia -971.000, Cehia – 357.000, Spania – 182.000, Bulgaria – 162.000 și Italia – 160.000. România se află pe locul 7 în UE la numărul de refugiați ucraineni. Cei mai puțini ucraineni s-au raportat în Luxemburg – 4.105 și în Slovenia – 8.750. Potrivit Consiliului UE, de la începutul războiului, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei și poporului ucrainean un sprijin de peste 77 de miliarde euro, din care 38,3 miliarde euro sub formă de asistență economică, 17 miliarde euro sub formă de sprijin pentru refugiații din interiorul UE, 21,16 miliarde euro sub formă de sprijin military și 670 de milioane euro asistență prin intermediul mecanismului de protecție civilă al UE. Totodată, până la sfârșitul lunii iunie 2023, UE a alocat 733 de milioane euro sub formă de asistență umanitară pentru a ajuta civilii afectați de războiul din Ucraina. Aceasta include 685 de milioane euro pentru Ucraina și 48 de milioane euro pentru refugiații și familiile gazdă din Moldova. Statele membre, inclusiv România, au alocat, de asemenea, 1,89 milioane EUR sub formă de ajutor umanitar pentru Ucraina.
Agricultura, în pericol
Prelungirea măsurilor de protecție până în 2025 înseamnă, implicit, și prelungirea facilităților la exporturi pentru Ucraina. Consiliul UE a adoptat un regulament care permite liberalizarea temporară a comerțului, precum și alte concesii comerciale cu privire la anumite produse ucrainene. Decizia a suspendat toate tarifele prevăzute în Acordul de asociere dintre UE și Ucraina, taxelor antidumping la importurile originare din Ucraina și aplicarea regimului comun aplicabil importurilor în ceea ce privește importurile originare din Ucraina. Importurile de cereale din Ucraina, produse cu costuri extrem de mici în absența restricțiilor impuse pe teritoriul UE, au falimentat fermierii din țara noastră. O continuare a acestor importuri va însemna o adevărată catastrofă pentru agricultura românească.