Cartiere londoneze precum Dulwich și Blackheath sunt pline de familii prospere – upper class – cu venituri peste medie. Dar combinația dintre credite și creșterile generalizate ale prețurilor poate adăuga cu ușurință 2.000 de lire sterline la cheltuielile lunare.
Nu este vorba doar de Marea Britanie. Sondajul Bank of America’s Consumer Checkpoint Survey din octombrie a arătat că a avut loc o scădere atât a cheltuielilor de necesitate, cât și a celor discreționare pentru gospodăriile care câștigă peste 125.000 de dolari.
Într-adevăr, în SUA se vehiculează termenul de „richcession”, o recesiune care îi lovește pe cei cu salarii de șase cifre. Cei bogați sunt nevoiți să strângă cureaua.
Potrivit CNBC, milionarii sunt „mai atenți” atunci când fac cumpărături și mulți dintre ei au rărit vizitele la restaurantele și cluburile scumpe. Și-au restricționat și călătoriile în destinații de lux.
Mulți se întreabă de ce bogații și-ar reduce cheltuielile, deoarece au averi care le permit să ducă o viață fără griji. Milionarii nu sunt imuni la perspectivele economice. Inflația, creșterea ratelor dobânzilor și chiar tensiunile geopolitice le pot distruge afacerile.
În loc să afecteze mai ales clasa muncitoare și clasa de mijloc, o richcession ar avea un efect mai vizibil asupra finanțelor clasei superioare.
Viața de lux nu înseamnă business. În rândurile bogaților se găsesc o mulțime de directori corporativi, investitori și patroni care au disponibilizat mulți angajați în acest an, mai ales în sectoare aducătoare de bani.
Bugetele companiilor lor s-au restrâns odată cu creșterea datoriilor. Băncile nu le mai oferă credite avantajoase, costurile de împrumut s-au majorat. Modul de cheltuire a banilor s-a schimbat, economia a devenit tendința majoră. Impactul a fost resimțit și în averile personale.
Obiectivul celor bogați este ținerea în viață a propriilor afaceri, cu mai puține resurse. Sunt pregătiți să renunțe la exorbitantele iahturi, limuzine și proprietăți rezidențiale. Motivul este simplu: nu aduc profit.
În plus, există și o strategie a oamenilor de afaceri de a se pune la adăpost de percepția superbogatului care își expune îndestularea în vremuri de inflație și recesiune.
Asta nu înseamnă că milionarii vor ajunge săraci, deoarece adaptarea lor la dificultățile mediului economic este proverbială. Dar vremea abundenței a trecut.