Asta cu ”răsturnare de situație” este mai mult pentru guvernanți și președinte, care mimează dezamăgiri și indignări, dar și pentru românii care au decis să boicoteze firmele austriece (nu am înțeles de ce nu și pe cele olandeze). România și Bulgaria nu vor intra în veci în Schengen, nu numai pentru că nu ne vor Austria și Olanda, ci pentru că nicio țară din UE care deține porturi nu ne vrea, din motive mai mult decât evidente.
După cum spune și Dragoș Damian, directorul executiv al Terapia Cluj, Austria și Olanda au fost sacrificate, fiind trimise la înaintare pentru a-și lua flegmele de rigoare de la români și bulgari. În realitate, cel mai agresiv oponent al intrării în Schengen a României și Bulgariei este chiar statul german, care tocmai califica drept scandalos și inacceptabil votul negativ.
”Este clar că, dacă am fi intrat în Schengen, cele mai multe companii ar fi preferat Constanța și porturile bulgărești. Țările interesate, mai ales Olanda, Germania, Spania, Franța, că Austria a fost doar băgată la înaintare, au vrut vot negativ pentru ca România și Bulgaria să nu pună mâna pe marfa care ar fi venit mult mai repede și mult mai ieftin prin porturile noastre. Oamenii de afaceri știu exact ce se întâmplă, mai ales cei care au relații comerciale cu China, India, țări din acestea gigantice. S-a ajuns ca o descărcare în Rotterdam și Hanovra să dureze și două săptămâni. Se știe că transportul maritim este cel mai ieftin, iar în momentul în care se reduce durata de transport cu cel puțin 20 de zile, dacă vin la Constanța, ai niște economii enorme, ca și companie care primești marfa. Deci ar fi sosit marfa în portul Constanța și s-ar fi dus pe rutier fără niciun control până în Germania, până în Olanda, scurtându-se transportul cu 20 până la 40 de zile, plus că și costurile de transport ar fi fost mai reduse”, ne-a declarat Dragoș Damian, directorul executiv al Terapia Cluj.
”S-au înțeles între ei”
Statele UE au făcut cu schimbul în a se opune, s-au înțeles între ei cine să fie sacrificatul de serviciu, iar la cât pot pierde unele țări din Vestul Europei din intrarea în Schengen a României și Bulgariei este clar că votul va fi negativ tot timpul, susține Dragoș Damian.
”În ultimii 10 ani, toată chimia și tot ceea ce înseamnă plastic s-a dus spre China și India și toate aceste transferuri maritime foarte lungi trebuie să ajungă în porturile țărilor Occidentale, pentru ca profiturile să se ducă spre bugetele acestor state. Sigur că pentru companiile care primesc marfa și pentru consumatori nu este rentabil, pentru că sunt prețuri mai mari. Companiile europene ar trebui să vrea să ajungă marfa mai repede, dar primează interesul statelor. Este o decizie pur economică și de aceea nu vom intra în Schengen. Atâta vreme cât o să putem fi refuzați, o să fim refuzați”, ne-a precizat directorul executiv al Terapia Cluj, Dragoș Damian. Acesta a dat un exemplu cât se poate de elocvent, făcând o comparație între două rute. Dacă o firmă din Munchen comandă lampioane de Crăciun de la o firmă din Shanghai, transportul pe ruta Shanghai – Hamburg ar dura 63,7 zile, iar costul pe un container ar fi de 8.000 de dolari. Același transport pe ruta Shanghai – Constanța, dacă România ar fi în Schengen, ar dura 44,5 zile, cu un cost pe container de 6.400 de dolari.
Pericolul grecesc
Presa bulgară vorbește despre faptul că intrarea în Schengen a Bulgariei și României ar fi permis Greciei să fie o poartă de intrare în Europa. ”Grecia este în mod tradițional o țară maritimă cu o flotă imensă și experiență maritimă, iar Pireu și Salonic sunt situate într-o locație – cheie care este ușor și rapid accesată prin Suez din tot Orientul Mijlociu și Asia. Totodată, ambele porturi sunt mari, au dotări, experiență, adâncimea necesară, iar clima Greciei permite operarea pe tot parcursul anului fără întrerupere a oricărui tip de încărcătură. Dacă Bulgaria și România ar fi în Schengen, atunci mărfurile din întreaga emisferă estică ar putea intra în Grecia și apoi ar circula liber către Europa de Vest”, scriu jurnaliștii bulgari.