Deși, la prima vedere, doar multinaționalele care declară pierderi vor plăti impozitul de 1% pe cifra de afaceri, lucrurile nu stau deloc așa. Pe lângă cele 125 de companii cu peste 50 milioane de euro cifra de afaceri care sunt pe pierderi în acte, cel puțin de trei ori mai multe companii se vor încadra la acest impozit, deoarece profiturile raportate sunt foarte mici. Și, pentru că efectele vor lovi în interesele străine, se așteaptă, din nou, presiuni din partea ambasadelor.
De fiecare dată când Guvernul și Parlamentul au îndrăznit să dea o lege care să afecteze interesele și profiturile multinaționalelor, ambasadele străine s-au activat, iar presiunile au avut efect. Prin proiectul de lege privind unele măsuri fiscal bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung, Guvernul a introdus, timid, un mic impozit pe cifrele uriașe de afaceri ale companiilor străine din țara noastră, însă chiar și acesta înseamnă foarte mulți bani la buget. Dorin Modure, președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”, ne spune că în cazul acestui impozit nu vorbim doar despre multinaționalele care declară pierderi, ci, mai ales, despre cele care declară profituri infime.
Dacă impozitul pe profit de 16% nu ajunge la nivelul de 1% din cifra de afaceri, companiile vor fi obligate să plătească 1% din cifra de afaceri. Nu doar cele 125 de mari companii care au declarat pierderi vor plăti acel 1% pe cifra de afaceri, ci vor intra și cele care au profit și vor fi foarte multe. Eu cred că cei care declară profit vor fi majoritari în aplicarea impozitului de 1% pe cifra de afaceri. Pentru că, în general, ar trebui să ai un tupeu fantastic să declari an de an pierderi și atunci se declară un profit mic”, ne-a declarat Dorin Modure, președintele Federației ”Solidaritatea”. Potrivit proiectului de act normativ pentru care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, contribuabilii care înregistrează în anul precedent o cifră de afaceri de peste 50.000.000 euro, și care în anul de calcul determină un impozit pe profit, cumulat de la începutul anului fiscal/anului fiscal modificat până la sfârșitul trimestrului/anului de calcul, mai mic decât impozitul minim pe cifra de afaceri, sunt obligați la plata impozitului pe profit la nivelul impozitului minim pe cifra de afaceri.
Paradis fiscal
Problema loviturii pentru microîntreprinderi, cărora li se triplează impozitul, și impozitul infim cerut multinaționalelor rămâne, însă, o mare nedreptate comisă de Guvern, care nu a avut curajul să ceară mai mulți bani celor care își exportă profiturile în țările lor.
”Eu am tot spus că nu mi se pare normal ca la firmele mici să le iei un impozit minim de 3% pe cifra de afaceri și la cei mari să le oferi posibilitatea să plătească 1% minim. Un exemplu relevant este în IT, unde nu au cheltuieli și aproape toate încasările sunt profit, și vorbesc de cei mici, cu unul, doi sau trei angajați. Pe ei nu îi lovește doar cu 3% din cifra de afaceri, ci cu încă 8% pe dividende, asta înseamnă o dublare a impozitelor. Mai mult, la sănătate, o microîntreprintreprindere cu un singur angajat plătește CASS pe dividendele pe care le încasează la nivelul a 24 de salarii minime, ceea ce nu este corect. Este o suprataxare a microîntreprinderilor românești. Multinaționalele își mută cum vor profiturile pentru că li se permite. De aceea trebuia să vină statul român cu un impozit pe cifra de afaceri, numai că este prea mic acest impozit de 1%. Adică încercăm, așa, să-i mângâiem cu o floricică. Pune, domnule, 3%, că tot spunea senatorul Cătălin Zamfir că 3% este impozit de paradis fiscal. Păi 1% ce mai este atunci? Eu sunt adeptul măsurilor simple, pentru că alea se pot aplica și nu pot fi fentate de nimeni. Numai să nu se scadă prea multe din cifra de afaceri, pentru că s-ar putea să nu-i deranjeze cu nimic nici impozitul acesta”, ne-a precizat președintele Federației Sindicatelor din Administrația Fiscală ”Solidaritatea”, Dorin Modure.
Misiune imposibilă petru ANAF
Inspectorii fiscali care merg în control la multinaționalele verifică toate cheltuielile și toate veniturile. ”Sigur că ele au tendința să-și diminueze sau să-și ascundă într-un fel sau altul veniturile și să-și maximizeze sau să-și umfle artificial cheltuielile. Dacă o companie străină din România are un contract de consultanță cu firma mamă și umflă contractul cât vrea ea, tu, ca inspector, ar trebui să ceri acces la ceea ce a produs consultanța, dacă a produs. Teoretic, poți descoperi, dar practic este mai greu, că aici intervine legislația referitoare la prețurile de transfer și atunci trebuie să ceri date de la autoritățile din țara respectivă sau să faci analiza prețurilor de transfer, cu firme similare. Aici ține de bază de date, de informatică și de acces la informații, ceea ce este foarte dificil”, a mai afirmat Dorin Modure, președintele Federației ”Solidaritatea”.