În pofida unui an catastrofal din punct de vedere al investițiilor în sectorul energiei, Sebastian Burduja a prezentat publicului cifre umflate cu noile capacități eoliene și fotovoltaice instalate în 2023. Astfel, ministrul Energiei s-a lăudat cu regenerabile noi de 568 MW, când, în realitate, puterea instalată a acestora este de doar 230,52 MW. Și asta în condițiile în care s-au închis grupuri pe cărbune de 660 MW.
Prezentarea triumfalistă a realizărilor din 2023 ale ministrului Energiei, Sebastian Burduja, pare o sfidare a oricărui bun simț. Acesta s-a lăudat că ar fi instalat eoliene și fotovoltaice cu o putere totală de 568 MW, când datele ANRE și Transelectrica arată o creștere cu doar 230,52 MW.
”Anul trecut, România a pus în funcțiune o capacitate de producție a energiei electrice de aproape 10 ori mai mare decât în 2022. Încă 624 MW pentru sistemul energetic național, la care se adaugă peste 1000 MW la cei care au devenit prosumatori în 2023. În 2023, noile centralele electrice puse în funcțiune au inclus: 496 MW solar, 72 MW eolian și 56 MW hidrocarburi. Totalul este de 624 MW putere instalată, capacități noi de producție aflate acum la dispoziție sistemului energetic național. Față de 2022, cifra totală este de aproape 10 ori mai mare (s-au pus atunci în funcțiune 44 MW hidrocarburi și 25 MW solar)”, se arată într-un comunicat al ministrului Energiei, Sebastian Burduja.
Acesta este contrazis chiar de Curtea de Conturi, care, în raportul privind dezastrul din domeniul regenerabilelor, arată că, de la sfârșitul anului 2020 până în 2022, capacitatea instalată la nivelul SEN a unităților de producere a E-SRE pe bază de surse eoliene și solare a crescut cu doar 11,69 MW.
Dacă la finele anului 2020 erau instalate capacități de producție din surse eoliene și solare cu o putere instalată de 4.395 MW (1.381,84 MW în unități solare și 3.013,16 MW în unități eoliene), la finalul anului 2022 acestea erau de 4.406,69 MW (1.391,78 MW în unități solare și 3.014,91 MW în unități eoliene)”, se precizează în raportul Curții de Conturi. Pe site-ul ANRE, la puterea instalată în capacități de producție energie electrică în 17 ianuarie 2024, la eolian aveam 3.026 MW, iar la fotovoltaice, 1.413 MW.
Când compari merele cu perele
În același comunicat, Burduja a prezentat și marea realizare a majorării numărului prosumatorilor la peste 100.000, cu o capacitate instalată care, cel mai probabil, a depășit 1.500 MW, ”mai mult decât puterea instalată a centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă”.
Să compari fotovoltaicele de pe casele oamenilor și chiar și cele din parcurile poziționate în zone însorite cu energia nucleară este ori un habarnism jenant pentru un ministru al Energiei, ori o încercare grosolană de a manipula populația, care, în marea ei majoritate, nu-și bate capul să înțeleagă care este diferența. Iar diferența este că, din capacitatea instalată a fotovoltaicelor se produce, într-un an, cam 10-12%, iar din cea a centralei nucleare, cam 98%. Ca să nu mai vorbim că energia nucleară este constantă, pe când fotovoltaicele produc inconsecvent, devenind aproape inexistente în sezonul rece, adică 6 luni pe an.
Vin investitorii???
„Faptul că în 2023 capacitățile noi puse în funcțiune au fost de aproape 10 ori mai mari decât în anul anterior arată că România este tot mai atractivă pentru investitori în sectorul energetic, mai ales pe segmentul energiei verzi. Ne așteptăm ca la final de 2024 creșterea să fie și mai mare, având în vedere că am reușit să finalizăm finanțarea a proiectelor din investiția 1- PNRR, care însumează aproape 1.700 MW. Mă aștept ca o mare parte dintre aceste investiții să fie finalizate până la sfârșitul anului, în baza angajamentului beneficiarilor. Se adaugă investiția în centrala nouă pe gaz de la Iernut, un proiect blocat ani de zile, cu șanse reale de punere în funcțiune în decembrie 2024, care va adăuga o putere instalată de 430 MW la sistemul energetic național. Plus o serie de investiții private, care nu au apelat la sprijin guvernamental, deci bilanțul pe anul în curs va fi și mai bun”, a declarat ministrul Sebastian Burduja. Însă, așa cum a avertizat și Curtea de Conturi, toate proiectele sunt mult întârziate, în sensul că nici măcar nu au fost începute, astfel că există un risc major ca banii să se piardă.