Firma din SUA, cu care fabrica de arme Cugir colaborează de 10 ani, a refuzat, fără explicații, să mai plătească și să ridice puștile AKM pe care le comandase. Autoritățile române dau acum din colț în colț, iar ministrul Economiei, Radu Oprea, împreună cu directorul Romarm, au descins în Statele Unite pentru a debloca situația. Armele erau destinate civililor americani și este posibil ca problemele să fi apărut din cauza incidentelor din Texas.
Fabrica de arme de la Cugir trece printr-o perioadă nefastă, din cauza problemelor apărute la contractul direct pe care îl are cu Statele Unite, ne-au semnalat sindicaliștii din industria de apărare. Aceștia arată că autoritățile române au tot încercat să deblocheze situația, pentru că, în momentul de față, firma americană a sistat preluarea unor comenzi executate de puști AKM, punându-se sub semnul întrebării și comenzile viitoare.
”Motivele sunt de neînțeles pentru mine, mai ales că există un contract ferm și tu trebuie să achiziționezi marfa. Nu înțeleg de ce întârzie să o preia, pentru că provoacă mari dificultăți societății Cugir. AKM era adaptată pentru zona civilă, fiind acum semi-automată. Fabrica deja avea executată ultima tranșă din comanda pe care a avut-o și așteaptă ca americanii să vină pentru discuții și să preia comanda. Firma americană a avut întotdeauna comenzi mari pentru aceste AKM-uri, de ordinul miilor. Am văzut că se negociază acum foarte tare, și ministrul Economiei, Radu Oprea, împreună cu directorul Romarm, Emanuel Ioana, au fost în SUA pentru a debloca situația, pentru că ceva se întâmplă acolo și depinde foarte mult de negocierile respective”, ne-a declarat Constantin Bucuroiu, președintele Alianței Sindicatelor din Industria de Apărare și Aeronautică (ASIAA).
O variantă a refuzului de a mai ridica produsele comandate ar fi forțarea unei renegocieri, pentru scăderea prețului, în ciuda unui contract ferm încheiat între firma americană și Cugir. Pe de altă parte, la fel de plauzibilă ar fi explicația evenimentelor recente din Texas, armele de la Cugir fiind destinate civililor. Parteneriatul dintre firma americană și fabrica de arme Cugir datează de 10 ani și, până acum, nu au existat semne de neseriozitate.
Armă NATO, băgată la sertar
Sindicaliștii spun că Ministerul Apărării Naționale și Guvernul României ar trebui să sprijine societatea Cugir pentru implementarea noii arme de asalt 5,56 NATO, pe care a creat-o împreună cu o societate din București, printr-un program național strategic, lansat în 2011. Arma a avut o serie de modificări pe perioada de testare, pentru că Armata a venit cu cerințe în plus de la zi la zi și atunci au fost nevoiți să îmbunătățească anumite lucruri. Până și greutatea armei s-a redus la un gramaj acceptat de MApN.
”Ce mă surprinde pe mine este că, deși a fost un program național, Ministerul Apărării Naționale nu este ferm și nu vine cu o comandă prin atribuire directă. Nu știu de ce trebuie să fac licitație internațională, când eu produc în țară o armă care răspunde la cerințele pe care le am. Iarăși mi se pare o șmechereală a unora care fac programe de dragul de a arunca banii în afară. Deși proiectarea, dezvoltarea și testarea acestei arme ar fi trebuit finanțate de către stat, ele au fost finanțate din bugetul propriu al fabricii de arme Cugir și al firmei din București. Și au fost cheltuieli de peste 1,5 milioane de euro. Noi am cerut atât premierului, cât și MApN să facă o analiză și să accepte, prin atribuire directă, arma de asalt la Ministerul Apărării Naționale”, ne-a precizat președintele ASIAA, Constantin Bucuroiu.
Minister antinațional
Fiecare țară din lume, când vine să cumpere ceva din România, prima întrebare pe care o pune este dacă armata are în dotare produsul, susțin sindicaliștii din industria de apărare. Cel mai bun exemplu este transportorul blindat 8X8, submersibil, SAUR 2, românesc, pe care îl voiau țări precum Malaiezia, Indonezia, Pakistan și multe altele. Când au auzit că armata română nu îl are în dotare, evident că au fost sceptici.
”Am mers cu acest demers la MApN, la Guvern, la Președinție, peste tot, și le-am spus să achiziționeze măcar un batalion, apoi măcar 10, ca să le spunem celor din afară că le utilizăm și noi. Un transportor bun și ieftin, care putea să fie mană cerească pentru industria de apărare, nu s-a achiziționat deloc. Are toate testările, e omologat, dar trebuie doar să primim comenzi și să intre în producție. Au venit cei de la Mobilizare și au verificat capacitatea în caz de război a Automecanica Moreni de a fabrica transportoarele TAB 71, TAB 77 și TAB 79, de acum 50 de ani, când eu am SAUR 2, care este net superior acestora, este o nebunie totală”, ne-a mai spus Constantin Bucuroiu, președintele ASIAA.