Avizul Curții de Conturi europene pentru finanțarea Ucrainei de către UE cu 50 miliarde de euro conține atât de multe semnalări ale unor nereguli grave, încât poate fi interpretat ca unul negativ. Modul în care a fost conceput acest mecanism de finanțare lasă prea multe portițe pentru sifonarea banilor Uniunii și nu oferă niciun control real al sumelor livrate Kievului, atrage atenția instituția de control a UE.
Chiar dacă finanțarea de 50 de miliarde de euro de la UE pentru Ucraina este, momentan, blocată, datorită Ungariei, pericolul de risipire a acestor bani este uriaș. Curtea de Conturi Europeană a emis un aviz care pare, mai degrabă, negativ și în care cere, de urgență, modificarea mecanismului de finanțare, din cauza hibelor uriașe din documentul emis de Comisia Europeană. Instituirea Mecanismului pentru Ucraina s-a făcut, de către Comisia Europeană, fără o evaluare a impactului, invocându-se „caracterul urgent al propunerii”, fapt care a limitat capacitatea Curții de a emite un aviz în deplină cunoștință de cauză. Deși Comisia intenționa ca, în termen de trei luni de la adoptarea inițiativei să publice un document analitic „care prezintă dovezile care stau la baza propunerii și estimările costurilor”, acest lucru nu s-a întâmplat.
”Potrivit afirmațiilor Comisiei, contribuția Mecanismului pentru Ucraina ia în considerare capacitatea de absorbție a țării. Cu toate acestea, Comisia nu a furnizat un calcul al capacității de absorbție a țării și nici vreo analiză a modului în care a fost evaluată această capacitate. De asemenea, condiția prealabilă pentru acordarea de sprijin presupune condiții mai degrabă generale, și anume ca Ucraina să promoveze și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartid și statul de drept, și să garanteze respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților”, se arată în avizul Curții de Conturi Europene.
Riscuri majore
Comisia nu pune suficient accentul pe implementarea eficace a reformelor și pe sustenabilitatea acestora, mai atenționează Curtea. Printre exemple se numără retractări legate de acte legislative deja acceptate și contrarevizuiri (de exemplu, în cazul legislației privind achizițiile publice) și probleme în ceea ce privește stabilitatea personalului de conducere din administrația publică. În raportul din 2021 privind reducerea marii corupții în Ucraina, Curtea a subliniat că sustenabilitatea intervențiilor și a sprijinului acordat de Comisie pentru reforme este amenințată în permanență.
”Din propunere nu reiese clar cum anume intenționează Comisia să se asigure că acest risc va fi atenuat. Se menționează doar că îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor presupune ca măsurile legate de etapele pe care Ucraina le-a îndeplinit în mod satisfăcător să nu fi fost inversate de Ucraina. De asemenea, din propunere nu reiese clar ce ar însemna de fapt îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor. Pentru creșterea transparenței, este esențială obligația ca Ucraina să publice date privind persoanele și entitățile care primesc cuantumuri de finanțare care depășesc echivalentul a 500.000 euro pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor specificate în Planul pentru Ucraina. Mecanismul prevede însă excepții de la această cerință de publicare, în cazurile în care publicarea ar aduce prejudicii grave intereselor comerciale ale destinatarilor. Această excepție ar putea permite eludarea obligației de raportare”, se mai precizează în avizul Curții.
Marea corupție, neclintită
Curtea de Conturi Europeană a concluzionat, în raportul său din 2021, că marea corupție și acapararea statului erau încă larg răspândite în Ucraina, în pofida acțiunilor UE de abordare a acestei probleme ca prioritate transversală. În special, raportul a subliniat că reforma judiciară se confrunta cu regrese, după cum o demonstrau lipsa unei puneri în aplicare adecvate, modificările frecvente aduse legilor și întârzierile sau distorsionările normelor, funcționarea eficace a instituțiilor anticorupție era în pericol, încrederea în instituțiile anticorupție rămânea scăzută, în principal din cauza neurmăririi penale și a neimpunerii de sancțiuni în cazul infractorilor cu funcții înalte, iar numărul de condamnări în cazurile de mare corupție era redus. ”Oligarhii și interesele private din Ucraina reprezentau cauza fundamentală a corupției și principalul obstacol din calea statului de drept și a dezvoltării economice în această țară . Acest lucru evidențiază un risc sistemic pentru Mecanismul pentru Ucraina”, a semnalat Curtea de Conturi Europeană.