ONG-urile de mediu finanțate din afara țării au anunțat că vor ataca la Comisia Europeană proiectele celor 9 hidrocentrale ale României, pentru a stopa finalizarea acestora. Și asta în condițiile în care sistemul energetic național este amenințat de un colaps iminent. Energia preconizată a proveni de la reactoarele modulare a dispărut, iar capacitatea instalată a energiei electrice în țara noastră scade cu fiecare an, în loc să crească.
Activiștii de mediu de la Agent Green și Bankwatch, ONG-uri finanțate de instituții din afara țării, au anunțat că vor interveni la Comisia Europeană pentru stoparea finalizării celor 9 hidrocentrale, care ar fi a dus în sistem un plus de circa 300 de MW. Aceștia susțin că proiectele ar facilita distrugerea a peste 20 de arii protejate și că unele dintre aceste proiecte au fost declarate deja în justiție ca nelegale.
”Altele au șanse minime de a trece cu succes prin evaluarea de impact asupra mediului din cauza efectelor devastatoare. Acestor proiecte li s-a acordat acum un statut special. Așadar, sunt acum mai presus de lege, iar promotorul lor, compania de stat Hidroelectrica, nu mai are nevoie să o respecte. Legea 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice asupra mediului mai prevede în forma ei actuală că pentru investiții deja inițiate sau finalizate nu mai este posibilă eliberarea unui acord de mediu, ceea ce înseamnă că un proiect început fără efectuarea unei evaluări a impactului asupra mediului nu mai poate intra în legalitate. Această prevedere este una mai ambițioasă chiar decât Directiva europeană pe care o transpune (2011/92/EU). Pesemne la vremea elaborării legii protecția naturii era mult mai importantă decât este azi”, se arată într-un comunicat al Agent Green. Potrivit acestuia, pentru a facilita interesele economice ale unei companii de stat, guvernanții și legiuitorii se preocupă de mai bine de un an cu eliminarea tuturor obstacolelor legislative. Astfel, pe lângă OUG 175/2022, a mai fost depus la Senat și un proiect pentru modificarea legii 292/2018, care ar permite o evaluare a impactului asupra mediului și după începerea construcției, adică după răul s-a produs deja.
”Vom sesiza Comisia Europeană împreună cu Bankwatch România în vederea aplicării corecțiilor necesare din partea Curții Europene pentru Justiție cu privire la acest caz grav de imixtiune a politicului în cauze deja judecate în instanță”, transmit activiștii de mediu de la Agent Green.
UE abia așteaptă
Demersurile ONG-urilor riscă să aibă succes, în condițiile în care Comisia Europeană și UE vor să stopeze orice proiect de producere a hidroenergiei, pe motiv că ar afecta mediul. De altfel, pentru orizontul 2050, ponderea hidroenergiei în mixul energetic va scădea de la 35,6%, cât este în prezent, la 25,7%, punându-se un accent aproape exclusivist pe energia eoliană și fotovoltaică. Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prevede instalarea unor capacități noi nucleare, de 462 MW, începând din 2029, acestea fiind reactoarele modulare americane, proiect stopat zilele trecute de SUA.
Totodată, în strategie sunt trecute capacități solare noi, câte 600 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, 700 MW în fiecare an în perioada 2026-2030 și 350 MW în fiecare an în perioada 2031-2050. Pe lângă acestea, vor mai apărea capacități eoliene noi, câte 550 MW instalați în fiecare an din 2023 până în 2025, câte 600 MW în fiecare an în perioada 2026-2040 ți câte 400 MW în fiecare an în perioada 2041-2050. În același timp, pe lângă capacitățile pe cărbune de aproape 1.700 MW scoase din funcțiune, vor mai dispărea 660 MW anul acesta și încă 1.425 MW din 2025, ultimii 1.140 MW fiind eliminați în 2026.
Burduja trage semnalul
”Ne plac panourile solare, ne place energia verde, dar nu ne putem baza doar pe această resursă. Ne place că aerul este mai curat, dar aprovizionarea cu energie trebuie să fie sigură. Ar fi prostește să renunțăm și la gaze naturale și la toate celelalte resurse și să ne așteptăm să ne meargă bine” a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei. În fapt, din Strategia Guvernului nu s-a realizat mai nimic. De la capacități instalate pentru producția energiei electrice de 18.569 MW în 2021, am ajuns la 18.412 MW în 2023. În acest an, s-au instalat doar 26 MW în eolian, iar capacitatea instalată din panourile solare a scăzut de la 1.538 MW în 2022, la 1.535 MW în 2023.