Nu cred ca statisticile care arata ca in Romania se produce un viol la patru ore sunt adevarate. Si nu ma refer aici doar la ticalosii care, dupa ce siluiesc, nu numai ca se bucura de libertate, dar mai au putin si reclama ca au fost dezvirginati in urma violului. E vorba de viol ca sport national. Fara limite de varsta.
Traim in tara violatorilor. De la vladica si pana la opinca lumea se deda la pacatul scarbos al penetrarii cu orice chip. Basescu, cel mai tare, lua Constitutia de picioare, o proptea cu capul in gard si o viola ori de cate ori il treceau poftele sau nevoile. Acum, Iohannis violeaza codul bunelor maniere trantind paltonul de pamant, in vazul lumii, ca o fecioara in criza de pubertate. Demnitarul de rang inalt, dupa numirea ca ministru, isi sodomizeaza propriul juramant de credinta. Parlamentarii isi violeaza incestuos propriile legi, in grup, invocand ca victimile ba i-au momit, ba i-au provocat. Acum, fie vorba intre noi, cat sa rezisti sa nu violezi o lege care este in asa fel construita incat te invita sa i-o tragi? Presa scrisa pe genunchi iti violeaza dreptul la intimitate. Televiziunile tabloide iti violeaza dreptul la imagine. Rares Bogdan iti violeaza dreptul la inteligenta, iar Cozmin Gusa iti siluieste cu perversiuni golanesti dreptul de a gandi liber. Ori e ca el, ori deloc! In politica, si mai rau. Alina Gorghiu iti violeaza dreptul de a vedea macar o singura idee liberala in spusele ei, iar Ponta iti violeaza dreptul de a asista la un circ politic de calitate. Justitia, uneori, iti violeaza dreptul la un proces echitabil, avocatul iti violeaza dreptul la aparare, lasandu-te cu ochii in soare la mijlocul procesului, iar puscaria iti violeaza dreptul elementar la minime conditii de viata, inghesuind zece ocnasi in noua metri patrati. Lista violatorilor e nesfarsita. E de ajuns sa privesti imprejur. Ca si cum nu ar fi de ajuns, derbedeii patriei se intrec in alte violuri, de parca ar fi Daciada siluirilor. Patru, cinci, sapte sau cat mai multi pe una. Lipsita de aparare si putere victima cedeaza, iar obstea urla cu satisfactie: ea a fost de vina, mama ei de curva! Ce sa reclami? Cui sa te plangi? De la Dumnezeu in jos, pe toti ii doare fix langa tribunalul bunului-simt. Ala care nu s-a inventat inca. Si uite asa iti vine sa le platesti cu aceeasi moneda. Mai da-i in…, Doamne iarta-ma, pe toti!
