Ascensiunea Denisei Ariton, de la chilotii mulati pe fund, care-i scot in evidenta fesele, la Ministerul de Externe, a fost fulminanta. Pentru postul de referent in cadrul Institutului pentru Romanii de Pretutindeni au recomandat-o, intr-o ordine aleatorie, experienta de organizator si prezentator al „Balului Bobocilor” de la Colegiul „Iulia Hasdeu”, pozele sexoase de prin reviste colorate, festivitatea de Craciun si de 8 Martie de la acelasi colegiu, fesele, colaborarile la televiziuni proaste, din nou, fesele, ocupatia efemera de ghid si, evident, fesele.
Nici reprezentarea in Liga Sexy a echipei de fotbal Gaz Metan Medias nu a fost de colea. Fesele erau baza. Activitatea ei intelectuala, de promovare a culturii printre si pentru romanii imprastiati in toata lumea a presupus, in faza initiala, „gestionarea condicii de prezenta pentru personalul din Bucuresti”. Meserie grea, asta, de stat cu ochii pe cine semneaza si cine nu. Nu o poate face oricine. Fara aprofundarea studiilor de privit in gol nu merge. Si a mai facut si o specializare de trei zile, in domeniul achizitiilor, si un pic de ASE. Acum, Denisa a ajuns referent. Nu pe sistemul clasic, sa fi cunoscut pe cineva care cunostea, la randul lui, pe cineva care stia pe niste unii de la Externe. Nu, totul e pe merit, pe invatatura, pe pricepere, pe nopti de studiu in biblioteci si pe tone de notite stranse. In rest, starleta zice ca „…e flexibila si maleabila, se pliaza in functie de interlocutor si poate gestiona inteligent situatiile de criza” . Recunosc, mie mi-a placut cel mai mult aia cu pliatul si cu flexibilitatea. In rest, e de bine, caci criza generata de „Bikini – o privire filosofica dintre fese” se gestioneaza mai usor decat „Cartea – element de cultura identitara”.
