După câteva zile în care vremea s-a mai ameliorat sub aspect termic, în România, după valul prelungit de ger, s-ar putea ca iarna să-și mai arate colții, în februarie.
Meteorologii monitorizează o modificare semnificativă a circulației aerului la nivel european, care ar putea face ca în luna februarie vremea să fie neobișnuit de rece. Valul de aer rece se va îndrepta spre zona Carpaților, iar în România e posibil să avem parte de un nou val de ger.
Un vortex polar ar urma să ajungă deasupra Carpaților, informează Newsweek. Ceea ce înseamnă că e posibil ca și în februarie să fie episoade cu vreme foarte rece în România.
În ultimele zile, mai multe prognoze meteorologice au lăsat să se întrevadă faptul că în februarie ar putea apărea o vreme mai rece decât media în unele părți ale Europei. Responsabil pentru această situație ar fi un vortex polar care va ajunge în Carpați, deci posibil și în România.
Primele semne
Din câte indică proiecțiile actuale, fluxul de aer din nord-est ar putea deveni mai frecvent în Europa în luna februarie, un model care favorizează sosirea maselor de aer mai rece. De obicei, acest tip de circulație se intensifică atunci când structura vortexului polar este perturbată, iar aerul arctic nu mai este limitat la regiunile polare.
Primele semne ale unor astfel de situații apar adesea în Europa de Vest, inclusiv în anumite zone din Franța, unde slăbirea influenței Atlanticului poate duce la scăderi bruște de temperatură și perioade mai reci decât de obicei, notează sursa citată.
În cazul în care acest model de circulație devine persistent, aerul rece se poate extinde treptat spre est, mărind probabilitatea unor condiții de îngheț prelungite în Europa de Est și în bazinul carpatic.
Ce este un vortex polar?
Vortexul polar reprezintă o masă vastă de aer rece care circulă deasupra Arcticii, jucând un rol-cheie în determinarea răspândirii frigului de iarnă în emisfera nordică. Acesta se extinde de la suprafața Pământului până în stratosferă, atingând altitudini de aproximativ 50 de kilometri.
Vortexul polar este format din două straturi principale: componenta stratosferică superioară și cea troposferică inferioară. Când acest sistem rămâne puternic și stabil, aerul rece arctic tinde să rămână blocat în apropierea polului, ceea ce permite condițiilor de iarnă mai blânde să predomine în cea mai mare parte a Europei.
Însă când vortexul se slăbește sau se perturbă, aerul rece se poate răspândi spre sud. Astfel de perturbări pot declanșa episoade de răcire rapidă ce pot afecta mari părți ale Europei, inclusiv Europa de Est.
Precizări de la ANM cu privire la prognoza până la final de ianuarie
Luni, 26 ianuarie, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a publicat pe pagina oficială de Facebook o serie de detalii cu privire la prognoza până pe 31 ianuarie.
„Până la finalul lunii ianuarie 2026 cea mai mare parte a continentului european se va afla sub influența câmpurilor scăzute de presiune, cei mai activi cicloni (cu valori la centru sub 980 mb) vor acționa în zona Oceanului Atlantic, alții se vor genera și activa deasupra bazinului Mării Mediterane.
În acest context cu precădere în vestul, sud-vestul și sudul Europei, ca urmare a intervalelor repetate de precipitații, se vor înregistra cantități de apă mai mari față de media săptămânală, adică vom avea un regim pluviometric excedentar, așa cum arată și nuanțele de verde din fig.1. Pe de altă parte și vântul va fi intens în zonele costiere Oceanului Atlantic, Mării Nordului și Mării Mediterane, în mare parte din interval vor fi viteze de 50…70 km/h, dar temporar și de peste 80 km/h. În funcție de gradul de intensificare și posibile pagube ce le pot creea, unii dintre cicloni ar putea fi botezați de către anumite grupuri meteo de la nivelul Europei (cel vestic, cum ar fi Met Office, cel sud-vestic Meteo France sau AEMET, cel din partea centrala si de sud-est a Mediteranei), așa cum s-a întâmplat săptămâna trecută cu ciclonul Harry care a cauzat probleme majore, mai ales în privința cantităților de precipitații, în toate țările învecinate bazinului Mării Mediterane”, au precizat specialiștii ANM.
Potrivit sursei citate, nici România nu va fi ferită de ciclonii care se vor dezvolta în bazinul Mării Mediterane și care vor tinde să avanseze către est. „Un prim ciclon va aduce, de luni dimineața până marți seară, ploi pe arii relativ extinse, local moderate cantitativ (10…20 l/mp) în sud și sud-vest și chiar însemnate cantitativ (30…50 l/mp și pe alocuri peste 60 l/mp) în zonele montane și submontane ale Carpaților Meridionali și de Curbură, dar parțial și în dealurile subcarpatice, așa cum se întâmplă de regulă pe o circulație sudică intensă, respectiv pe partea de avans a ciclonului, unde ascendența aerului este intensificată de relief. La munte, la altitudini în general de peste 1800 m, vor fi precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare, se va depune un strat de zăpadă mai consistent, iar temporar va fi viscol, vântul va avea rafale și de peste 90…100 km/h”, potrivit ANM.
Un al doilea ciclon e așteptat să-și facă simțită prezența la mijlocul acestei săptămâni, aducând precipitații în majoritatea zonelor țării. „Un al doilea ciclon ne va aborda la mijlocul săptămânii și va aduce un nou val de precipitații în majoritatea zonelor. În funcție de poziționarea sa (cel mai probabil scenariu este ca centrul său să ajungă în weekend spre nordul Peninsulei Balcanice și vestul Mării Negre), condiții în care ar putea genera cantități de apă importante mai ales în partea de sud-est a țării”, conform precizărilor reprezentanților ANM.
