Circul de Stat București, edificiu construit între 1958 și 1961, în plin avânt al curentului socialist-realist, se bazează pe o structură modernistă postbelică, din care se remarcă o cupolă originală din beton armat, creată sub forma unor pânze ondulate. Tocmai acest element de arhitectură reprezintă, dacă vreți, eticheta cu care instituția și clădirea în sine s-au legitimat decenii la rând.
Planul clădirii în care au performat mari maeștri ai iluzionismului, acrobației, echilibristicii ori ai dresurilor de animale, de la Iosefini la Lidia Jiga sau Nina Buzduga sau de la familiile Cseghedi și Procuda la Siminică, a fost conceput de o echipă de arhitecți formată din Nicolae Porumbescu, Sanda Bercovic, Nicolae Puncu și Constantin Rulea. În anii ‘50, nevoia unui local de sine stătător era resimțită de marele mase. Trecuseră aproape două decenii de la dispariția ultimului circ popular (Sidoli), iar reprezentațiile ambulante, la cort, de pe așa numitul Maidan al Primăriei – locul unde astăzi se înalță clădirile Teatrului Național și Hotelul InterContinental – nu mai erau pe gustul publicului. În plus, necesitatea construirii unui edificiu propriu, mai ales în contextul înființării entității publice Circul de Stat, a fost destul de bine speculată de către puterea populară de atunci, conducerea partidului-stat dorind să includă acest proiect în amplul program de culturalizare a clasei muncitoare. Ca atare, localul Circului a răsărit, cam în același timp cu parcul din jurul său (Parcul Circului), ambele ocupând o întindere cam cât Cișmigiul. Edificiul a fost realizat pe amplasamentul unei foste fabrici de cărămidă din vechea groapă Tonola. Numele locului se trage de la identitatea unui important constructor – antreprenor bucureștean de origine germană din secolul al XIX-lea. Este vorba despre Maximilian Tonolla, care a exploatat zăcămintele de conglomerate din zona de dincolo de marginea de nord a orașului, astăzi Șoseaua Ștefan cel Mare. O remarcă demnă de luat în seamă: antreprenorul Tonolla este cel cu care arhitectul Paul Gottereau a colaborat la ridicarea Palatul Regal din Capitală. Anii de dinainte de 1989 au fost poate cei mai agitați și productivi. Circul de Stat, cu a sa clădire care includea o mare sală de spectacole de peste 2.000 de locuri, precum și cel mai mare manej din țară, a bucurat generaţii întregi de copii şi adulţi. După Revoluție, instituția s-a transformat în Circul Globus, iar în prezent se numește Circul Metropolitan București, localul în care își desfășoară activitatea fiind declarat monument istoric. Doar că s-a intrat într-o nouă eră. Astăzi, reprezentațiile cu dresuri de animale au lăsat locul spectacolelor de tip music-hall, pierzându-se cumva ideea de circ în accepțiunea consacrată. Unul dintre motive ar fi incendiul din ianuarie 2017, când o anexă în care se aflau câteva animale a luat foc, sinistrul eveniment provocând moartea bietelor viețuitoare. Incidentul a declanșat semnarea unei petiții publice privind interzicerea exploatării animalelor sălbatice în circuri. Adevărul este că tendinţele actuale la nivel european privind arta circului impun spectacole de circ fără animale sălbatice. De altfel, Primăria Capitalei a adoptat o lege în acest sens, parte din „Strategia pentru protecția și bunăstarea animalelor din Municipiul București„.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic
Sursa foto: Naţional
