Este inutil să amintim că Palatul Regal din Calea Victoriei nr. 49-53 nu a fost mereu așa. Nu este câtuși de puțin conacul lui Dinicu Golescu, de la începutul Secolului al XIX-lea, nici clădirea în care, ulterior, și-a amenajat curtea primul domnitor regulamentar al Țării Românești (Alexandru Dimitrie Ghica) sau, și mai târziu, domnitorul Principatelor Române, Alexandru Ioan Cuza.
Nu seamănă deplin nici cu palatul ctitorit de Regele Carol I, între 1872 și 1885, după planurile remarcabilului arhitect francez Paul Gottereau. Practic, edificiul de pe Calea Victoriei, simbolul monarhismului din România, și-a definitivat planul arhitectural în perioada interbelică, sub Carol al II-lea și Mihai I. Sau mai degrabă invers. Sub regența Mihai I și apoi tatăl său. Atenție, însă! S-a ajuns aici mai mult de nevoie decât de voie, din moment ce clădirea noului Palat Regal a răsărit ca rezultat al unui nefericit eveniment. Este vorba despre un cumplit incendiu declanșat în noaptea de 6 spre 7 decembrie 1926, sinistru care a distrus aproape întreaga construcție anterioară. Singura care va rezista va fi aripa veche a clădirii, fosta casă a boierului și cărturarului Golescu. 
Deoarece după dispariția lui Carol I, Palatul Regal era folosit doar cu ocazia ceremoniilor, Altețele Sale Ferdinand și Maria, care locuiau la Cotroceni, au scăpat nevătămate. Palatul fiind afectat ireparabil, Regele Ferdinand decide dărâmarea lui și construirea altuia. Regele nu mai apucă să vadă alt edificiu, pentru că moare un an mai târziu. Noul palat, în forma pe care o putem contempla azi, s-a clădit între 1930 și 1938, după planurile unei echipe de proiectanți din cadrul Ministerului Domeniilor, condusă de arhitectul Nicolae Nenciulescu. Și iarăși se insinuează o mențiune. Nici măcar acest proiect n-a fost cel final. De pildă, de la Gheorghe Crutzescu, autorul lucrării Podul Mogoșoaiei / Povestea unei străzi, aflăm că la izbucnirea celui de al Doilea Război Mondial, aripa nordică dinspre strada Ştirbei Vodă era „la roşu” și că, lovită de exploziile bombelor căzute în apropiere, în vara anului 1944, ea va fi finalizată abia după 1950, prin adaptarea ei la noile funcţionalităţi de adăpostire a Muzeului de Artă al Republicii şi a sălii de concerte a Filarmonicii George Enescu. De altfel, Palatul Regal din Calea Victoriei a rămas de atunci la titulatura și în organizarea Muzeului de Artă al României. Instituția găzduiește regulat cele mai bogate colecții de artă românească medievală și modernă, artă europeană, artă decorativă și artă orientală. Muzeul poate fi vizitat de miercuri până duminică, între orele 10.00-18.00. În cel de-al treilea weekend al fiecărei luni au loc vizite ghidate organizate în Spațiile Istorice (Sufrageria Regală, Scara Voievozilor și celebra Sală a Tronului), la diverse intervale orare. Altfel, în aceste zile, este un bun prilej să-i călcați pragul, pentru a vedea expoziția de artă grafică suprarealisă, precum și cea de artă islamică.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
