Nu știu alții ce cred, dar eu consider că Palatul CEC de pe Calea Victoriei 13, acel monumental edificiu situat vizavi de fostul Palat al Poștei (în prezent Muzeul Național de Istorie a României) este cea mai frumoasă clădire din București. 
Iar argumentul principal îl constituie numele arhitectului care a proiectat-o: Paul Gottereau. Dacă veți avea curiozitatea să vedeți și celelalte clădiri din Capitală realizate după planurile acestui magnific arhitect francez – Palatul Regal din Piața Palatului, edificiul de până în anii ‘30, Palatul Regal de la Cotroceni, Palatul Nifon Mitropolitul de la intersecţia străzii Doamnei cu Calea Victoriei sau Biblioteca Centrală Universitară – atunci poate că îmi veți da dreptate. Palatul CEC, care începând din anul 1900 a devenit localul Cassei de Depuneri și Consemnațiuni, s-a ridicat pe terenurile pe care, în trecut, se afla altarul unuia dintre cele mai căutate lăcașuri de cult din București. În excepționala lucrare Podul Mogoșoaiei. Povestea unei străzi, Gheorghe Crutzescu scrie că aici, la Biserica Sf. Ioan cel Mare, alerga omul de avea bolnavi în casă; făcea o sfeştanie sau mai multe şi apoi, încărcat cu anafură, aghiazmă şi mir, şi cu un şiret de bumbac pe care erau înnodate evangheliile ce se citesc la caz de boală, se înapoia la căpătâiul bolnavului. La finele Secolului al XIX-lea, arhitectul Paul Gottereau, școlit la Paris, este însărcinat de Regele Carol I să se ocupe de proiectul Palatului CEC. Gottereau urma să se ocupe de planurile clădirii, iar arhitectul român Ion Socolescu, de executarea lucrărilor. Construcția a costat peste 3 milioane de franci și a fost realizată în stil eclectic, cu influențe renascentiste. Lucrările au început în 1897 și s-au încheiat în următorul secol, edificiul fiind inaugurat la 15 iunie 1900, când are loc și prima ședință a Consiliului de Administrație al CEC. Din interior, nu pare o clădire prea mare, însă eleganța decorațiunilor și finisajelor compensează această impresie. Să nu mai vorbim despre cele cinci cupole, cea centrală tăindu-ți efectiv răsuflarea. Arhitectura exterioară este absolut splendidă, magnific fiind acel arc sprijinit de două perechi de coloane în stil compozit de la intrarea principală. Poate nu știați, dar constructorul a folosit la realizarea fațadei doar piatră masivă și marmură de Dobrogea. Clădirea aceasta nu a fost afectată de niciun cutremur din secolul trecut și nu a suferit stricăciuni în timpul celor două războaie mondiale, ceea ce sporește și mai mult faima imobilului și priceperea constructorilor. Palatul CEC de pe Calea Victoriei 13, care astăzi găzduiește sediul CEC Bank și Muzeul CEC, este una dintre principalele puncte de atracție ale Capitalei. Turiștii pot admira peste drum de această monumentală clădire colosalul edificiu care adăpostește Muzeul Național de Istorie, ridicat de asemenea în anul 1900. Foarte aproape se află și minunata Biserică Stavropoleos (clădită la 1731), Pasajul Macca-Vilacrosse (1891) și străvechea stradă Lipscani, „Ulița cea Mare”, sufletul Centrului Istoric.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
