În peisajul arhitectural laic bucureștean, această biserică veche de peste 100 de ani, de pe strada Ion Ghica, aproape de zona turistică a Capitalei, este absolut inconfundabilă. Și nu-i de mirare.
Biserica Sfântul Nicolae este o creație rusă sută la sută: proiectant rus, arhitectură rusă, bani rusești, materiale rusești, construită de ruși și pentru ruși. Ce-i drept, între timp, lucrurile s-au schimbat. În primul rând trebuie spus că, din 1955, biserica a intrat sub jurisdicţia Patriarhiei Ortodoxe Române, fiind donată de statul sovietic. Astăzi, ea mai amintește de Rossiiskaia Imperia doar din punct de vedere arhitectural. Este frecventată cu precădere de credincioși români, mulți dintre ei studenți și acest lucru nu este de mirare. Încă din anii ‘90, fostul Patriarh Teoctist acceptase solicitarea rectoratului Universității București ca biserica să capete statutul special de Paraclis Universitar. A contat, evident, și faptul că lăcașul de cult este amplasat în imediata vecinătate a sediului Universității de stat. Ctitorită la începutul secolului al XX-lea, la cererea ultimului țar, Nicolae al II-lea, Biserica Rusă (denumire populară) reprezintă cam tot ceea ce a exportat cultura religioasă rusească în capitala României. Sfințită în anul 1909, la patru ani de la începerea lucrărilor, biserica inspirată din lăcașurile de cult rusești moscovite din secolul al XVII-lea a fost înălțată cu rolul de a deservi drept capelă imperială personalul legației ruse în București, cât și comunității ruse. Pentru realizarea clădirii, Curtea de la Petrograd a cerut constructorilor să nu se zgârcească la material și la calitatea acestuia. De altfel, biserica ar fi costat peste jumătate de milion de ruble de aur. Proiectul supravegheat de arhitectul Prevbrajenschi nu a fost unul singular. La începutul veacului 20, Țarul Nicolae a procedat la fel și pentru alte comunități ruse din Europa – vezi bisericile ortodoxe ruse de la Nisa sau Sofia. Ca proporție, Biserica Rusă din București nu se compară, de pildă, cu Catedrala ortodoxă rusă din Nisa, târnosită la 1912, însă lăcașul de închinăciune de peste drum de Universitate este la fel de impresionant. Dacă faci o plimbare prin Centrul Istoric, undeva spre capătul străzii Ion Ghica, lăsând în urmă Lipscaniul, Smârdanul și Doamnei, după ce ai fi parcurs deja vechile palate ale Băncii Naționale, al fostei Bănci Chrissoveloni sau Palatul Bursei, nu ai cum să ratezi această veche biserică ortodoxă rusă. Chiar și atunci când aici nu există un serviciu special, biserica Sfântul Nicolae reprezintă o atracție turistică de necontestat. Exteriorul bisericii impresionează prin culoarea fațadelor, dar și prin bogăția și diversivitatea decorațiunilor. Totodată, te uluieşte prezența celor șapte turle cu aspect bulbiform. La fel de interesant este și interiorul, care abundă în icoane minunate și picturi murale, vitralii splendide și candelabre prețioase. De mai bine de jumătate de secol, Biserica Sfântul Nicolae din București, Biserica Rusă, așa cum o știu toți, figurează pe lista Monumentelor istorice.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Sursa foto: Naţional
