Ridicată între 1695 – 1698, Biserica Colțea reprezintă cea mai importantă, frumoasă și durabilă ctitorie a spătarului Mihail Cantacuzino, aghiotant de nădejde al domnitorului martir Constantin Brâncoveanu.
Biserica Colțea face parte din ansamblul arhitectural format, la momentul ctitoririi, din trei paraclise dispuse simetric pe laturile de est, Spitalul Colțea (ridicat în 1706), o școală (mistuită într-un incendiu) și statuia spătarului Constantin Cantacuzino. În cadrul aceluiași complex monastic se mai afla odinioară Turnul Colței, dărâmat în 1808. “Prin înălţimea de 50 metri permitea o asemenea observare ziua şi noaptea pe vreme bună. A fost inspirat de construcţiile mediteraneene, fiind comandat de ctitorul ansamblului spătarul Mihai Cantacuzino, unchiul lui Constantin Brâncoveanu, cel care, în spaţiile de <<taină>> ale turnului, şi‑a avut depozitată arhiva <<secretă>>, care, prin trădare, a fost capturată în primăvara anului 1714 de cei trimişi să‑l pornească pe domn pe drumul mazilirii”, detaliază Gheorghe Crutzescu, în “Podul Mogoşoaei – Povestea unei străzi”. La ridicarea faimosului Turn au participat și cadre din armata lui Carol al XII‑lea, regele Suediei, în rătăcirile prin Europa după bătălia de la Poltava (Ghidul Bucureștiului Interbelic ). Pe lângă spital, care a fost refăcut în totalitate, Biserica Colțea este singurul edificiu din cadrul ansamblului care a supraviețuit intact vremurilor. Fiind construită efectiv din piatră, biserica ctitorită de Mihail Cantacuzino a reușit să reziste incendiilor sau teribilelor seisme. Fresca fabuloasă din interiorul bisericii a fost refăcută de marele pictor Gheorghe Tăttărescu. 
Printre picturile deosebite aici se numără icoana Maicii Domnului cu Pruncul, icoana Sfinților Trei Ierarhi, icoana Sfinților fără de arginți Cozma și Damian și cea a Cuvioasei Parascheva. Minunatele sculpturi din interior, precum și obiectele de cult, merită de asemenea văzute. Pentru ridicarea acestui lăcaș de cult, realizat în stilul brâncovenesc, care îmbină elementele românești cu cele din Renașterea italiană și elementele bizantine, au fost folosiți meșteri atât din Occident, cât și de la Răsărit. Un alt detaliu demn de remarcat: condamnată la beznă în ultimii ani ai dictaturii ceaușiste, Colțea a fost redeschisă exact în zorii zilei de 22 decembrie 1989. Deloc întâmplător. Biserica e poziționată în preajma Kilometrului 0 al Capitalei, în Piața Universității, simbol al Revoluției. În afara acestui monument, exponențial pentru Revoluția română, turiștii mai pot admira în zonă clădiri istorice (Palatul Universității București, fostul Palat „Generala” ori Palatul Șuțu) sau edificii ridicate în anii comunismului, Teatrul Național sau Hotelul Intercontinental.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic