Crestin-ortodocsii de pretutindeni il sarbatoresc astazi, 23 aprilie, pe Sfantul Mucenic Gheorghe.
Sfantul Gheorghe a avut de suferit in anul 303, in vremea imparatului Diocletian, care asuprea crestii, pentru ca nu s-a ferit sa-si marturiseasca credinta, fapt pentru care a fost intemnitat si torturat.
In ciuda chinurilor la care a fost supus, Sfantul Gheorghe nu a fost ranit si a inviat un mort, lucru care a convins-o pe imparateasa Alexandra, sotia lui Diocletian, sa devina si ea crestina. Pentru acest lucru, a fost condamnat la moarte pe 23 aprilie 304.
Sarbatoarea Sfantului Gheorghe este denumita in popor Sangiorz. Ea este celebrata timp de trei zile, la fel ca si celalalte sarbatori mari.
Pe 22 aprilie este Sangiorzul vacilor sau Alesul, fiind o sarbatoare a ciobanilor. Atunci se alege locul unde se va face stana, se aleg mieii, se pregatesc oile pentru primul muls si prepararea primului cas.
Tot in ajunul zilei de Sf. Gheorghe, spiritele malefice, strigoii, umbla noaptea pentru a lua mana laptelui de la vaci. Oamenii stau toata noaptea treji, pentru a fi vioi si sanatosi tot anul. Se bat cu urzici pentru a fi harnici si iuti tot anul si se incing cu ramuri verzi ca sa nu ii doara mijlocul.
Pe 23 aprilie, se aprind focuri rituale, se canta din bucium, se fac fumigatii, se stropesc cu apa, se produc zgomote si pomeni de imbunare a mortilor. De Sf. Gheorghe casa se impodobeste cu plante, care marcheaza renasterea naturii.
De Sf. Gheorghe se impune scaldatul sau stropitul ritual al oamenilor, animalelor si al obiectelor din gospodarie, pentr a le purifica si a le asigura sanatatea. Se spune ca cine doarme in aceasta zi, tot anul e somnoros.
A treia zi in care este serbat Sf. Gheorghe, 24 aprilie, „Calul lui Sf. Gheorghe”, este considerata zi extrem de importanta, fiind restrictii de munca.
