Ideea unui parc rustic municipal în partea de sud a Bucureștilor de la începutul Secolului XX, în contextul în care Capitala începea deja să piardă teren la capitolul zonă verde, i-a aparținut, pe de o parte, lui Take Ionescu (din motive pur politice), pe de alta ministrului de domenii din guvernul Cantacuzino, Ion N. Lahovari, cel care a insistat ca noul parc să fie gazda Expoziției Generale Române – 1906, eveniment dedicat marcării glorioșilor ani sub domnia regelui Carol I, a 25 de ani de la crearea Regatului României, dar și împlinirii a 1800 de ani de la ocuparea Daciei de către Traian.
De altfel, construcțiile inițiale ale Parcului Carol I au fost destinate manifestărilor jubiliare sus menționate, iar multă vreme după inaugurare bucureștenii l-au creditat drept parcul „Expoziției”, asta deși de la 23 noiembrie 1906 – data închiderii manifestării jubiliare – parcul se numea oficial Parcul Carol I. Odată cu crearea Parcului Național de lângă Șoseaua Kiseleff, importanța Parcului Carol I, din punct de vedere al expozițiilor, s-a estompat, însă oaza de verdeață din sudul Bucureștilor a rămas un loc de recreere la fel de popular pentru locuitorii orașului. Asta chiar și după proclamarea Republicii Populare, și după ce noua putere comunistă de la București a efectuat o serie de modificări, eliminând din incintă aproape tot ceea ce amintea de Casa Regală. Numele parcului a fost schimbat în „Parcul Libertății”, denumire păstrată până după Revoluție. În anul în care sărbătorim Centenarul Marii Uniri, Primăria Capitalei a anunțat că dorește să redea strălucirea acestui parc de o remarcabilă importanță istorică, printr-un amplu și curajos proiect. Un demers pe care noi, românii, i-l datorăm Regelui Carol I, cel care este responsabil nu doar pentru independența noastră, ci și pentru organizarea armatei, a căilor ferate, a universităților, justiției, dreptului de a bate monedă, a legilor vămii, de organizarea serviciului sanitar, de convențiile comerciale cu țările vecine, de fundațiile școlilor militare sau veterinare, de legea inamovibilității magistraților, pe scurt de dezvoltarea economică, intelectuală și politică a României.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic