În luna decembrie a anului 1869, pe Bulevardul Academiei, arteră care își va schimba numele în “Bulevardul Elisabeta Doamna” din 1871, este dat în folosință noul local al Universității București, al doilea centru universitar din România după “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (fondat în 1860).
La deschiderea solemnă a activității este prezent însuși domnitorul Carol I, însoțit de proaspăta lui soție, ex-prinţesa Elisabeta de Wied. Cu prilejul inaugurării clădirii și adăugirii Facultății de Medicină la cele trei unități didactice deja existente, Principele Suveran elogiază “acest templu de lumină și știință, care prepară un viitor prosper”, amintind că puterea unui stat se măsoară mai ales după gradul culturii sale intelectuale. Carol I menționează că modesta școală a lui Gheorghe Lazăr “se află astăzi transformată într-un splendid palat dedicat științelor superioare și bele-artelor”. După ceremonia inaugurării, rectorul Universității oferă un banchet în sala Pinacotecii, ocazie cu care domnitorul Carol I ține un toast în sănătatea profesorilor și întru prosperitatea Universităților din Iași și București: “Să trăiască toți cei care sunt chemați a împlini această frumoasă misiune pe lângă tânăra noastră generațiune”.
La 8 noiembrie 1874, peste drum de Palatul Universității, acolo unde pe vremuri se aflau zidurile Bisericii Sf. Sava, este dezvelită statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul, realizată de sculptorul parizian Albert-Ernest Carrier-Belleuse. Amplasarea statuii în acel loc, opera și eroul personificat, întâiul Unificator de neam și țară, vor da perimetrului în următoarele decenii o consistență spirituală sporită. În 1912, ca urmare a creşterii numărului de studenţi, Ministerul Cultelor și Instrucțiunii Publice solicită completarea clădirii cu alte două corpuri. Pentru această lucrare este desemnată să se ocupe o echipă de arhitecți condusă de Nicolae Ghica-Budești. Din echipa angajată de Minister vor mai face parte arhitecți importanți, precum Duiliu Marcu, H. Iancovici sau G.I. Ch. De Goede, în conformitate cu cercetările efectuate de Nicolae Noica. Totodată, Comisia de supraveghere a lucrărilor este alcătuită din profesorul inginer Ermil Pangrati, profesorul inginer arhitect Grigore Cerkez și inginerul inspector general Mihai M. Romniceanu. (Nicolae Noica / Arhivele Naționale).
Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic