Potrivit Conf. Dr. Arh. Ruxandra Nemțeanu (“Un cartier elvețian în București”), Palatul Suter, o construcție realizată în stil neoclasic, cu influențe brâncovenești, își trage seva din vechiul perimetru al Capitalei desenat de arhitectul și antreprenorul Gustav Adolf Suter la finalul secolului al XIX-lea.
Conform Planului Borroczyn, redactat la 1846, discutăm despre o zonă de pe Dealul Filaret care abunda până atunci în culmi, mlaștini și vii, zonă aflată în proprietatea nobilului francez Louis Antoine de Gramont, un viconte devenit mareșal al curților lui Vodă Alexandru II Ghica, Gheorghe Bibescu și Barbu Ştirbei.
Arhitectul Ruxandra Nemțeanu notează faptul că, între 1892 și 1916, Gustav Adolf Suter, devenit proprietarul Dealului Filaret şi al reşedinţei ridicate în zona nordică a dealului, “s-a implicat consecvent în amenajarea urbanistică şi edilitară a zonei, transformând-o într-un luxos cartier (n.n. Gramont/Suter), datorită tranzacțiilor imobiliare și antreprenoriale pe care le tutela împreună cu asociații săi din Societatea Anonimă Suter pentru întreprinderi și construcțiuni”. Gustav Adolf Suter, originar din Bâle-Campagne – un canton din nord-vestul Elveției, ocupat cu predilecție de etnici germani, proiectează și construiește acest palat (beneficiază și acum de o poziție geografică privilegiată si de o panoramă asupra întregului oraș) între 1902 și 1906, fiind convins că va rămâne mult timp la București.
Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic