În 1834, când prietenul Grigore al IV-lea Ghica era nu doar istorie pentru scaunul Țării Românești, ci se despărțise de acest pământ, fostul mare vistier Grigore Romanit pleacă și el la cele sfinte, lăsând o însemnată avere. Urmașii boierului Romanit închiriază statului frumoasa clădire din Podul Mogoșoaiei, colț cu Podul Târgoviștei.
Palatul va fi vândut în 1836, la doi ani după instalarea pe tron a lui Alexandru Dimitrie Ghica, primul domnitor regulamentar al Țării Românești. Acesta amenajează aici Cancelaria Domnească, angajându-l în același timp pe arhitectul francez Michel Sanjouand (primul arhitect francez care profesează la București/creatorul Palatului Știrbei) să întocmească planurile de mărire a clădirii. Acesta primește un nou rol, cel de a găzdui Ministerul de Finanțe, în timpul domniei lui Gheorghe Bibescu. După 1880, Casa Romanit se extinde și mai mult, cu precădere pe direcția Calea Griviței, importantele lucrări fiind coordonate de arhitectul român Nicolae Cerkez. Sunt adăugate corpuri noi de clădire, fiind supraetajat întreg ansamblul, construcția primind aspectul şi forma de potcoavă. Din acel moment se poate vorbi despre existența unui veritabil Palat. În tot acest timp, edificiul a găzduit Ministerul de Finanțe. De altfel, aici va activa instituția respectivă până spre finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Localul Ministerului de Finanțe, care de la cutremurul din 1940 și până în anul 1955 a fost abandonat din cauza șubrezirii sale, este renovat și devine Muzeul Colecțiilor de Artă în 1978. Clădirea a fost închisă din 2002 până în 2006, pentru ample lucrări de consolidare și reamanejare a sălilor de expoziție, investiția fiind suportată printr-un împrumut oferit României de către Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, în vederea reabilitării monumentelor istorice reprezentative. Redeschis în 2013, Muzeul reuneşte într-un singur aşezământ donaţiile făcute de-a lungul anilor de colecţionari cu merite deosebite în păstrarea unui valoros patrimoniu artistic. Lucrărilor de Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Ioan Andreescu, Nicolae Tonitza, Gheorghe Petraşcu, Theodor Pallady, Lucian Grigorescu, Iosif Iser, Camil Ressu, Francisc Şirato, Alexandru Ciucurencu, Dimitrie Gheaţă li se adaugă grafică europeană și japoneză, mobilier francez, covoare orientale dar și icoane populare din Transilvania.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic