Unul dintre cele mai frumoase monumente din Bucureşti, plin de sens, care emană putere, dar şi bunătate, demnitate şi recunoştinţă, este Fântâna Modura sau fata cu ulciorul de apă. Inaugurat în 2006, grupul statuar se află acum la intrarea în parcul Regele Mihai I (Herăstrău) şi este o reconstituire realizată, în 2005, de sculptorul Ionel Stoicescu, pe baza fragmentelor păstrate de scriitorul Paul Everac, a fotografiilor de epocă şi a unei cariatide originale găsite în cimitirul Bellu.
Monumentul original a fost realizat de sculptorul Constantin Baraschi şi a fost inaugurat în 1939 pe “Aleea Restauraţiei” din Parcul Naţional Regele Carol al II-lea (fost Herăstrău, în prezent parcul Regele Mihai I), cu ocazia expoziţiei „Luna Bucureştilor”. În centrul unui bazin din piatră, placat cu ceramică, se înalţă statuia din bronz a Modurei, o fată simplă, îmbrăcată în costum popular, care poartă pe umăr un ulcior. Aleea Restauraţiei, care duce spre fântână, a fost flancată de 20 statui din piatră artificială, amplasate câte 10 pe fiecare parte a aleii, fiecare grup fiind unit printr-o arhitravă. Cariatidele reprezintă ţărănci din Muscel şi Mehedinţi, cu ulcioare pe cap, diferenţiate după poziţia mâinilor. Pe cele două pile de zidărie din partea sudică a ansamblului sunt plasate două steme, realizate din bronz, ale Municipiului Bucureşti- cea de la 1879 (stânga) şi cea actuală (dreapta), motiv pentru care acum aceasta poartă numele de „Aleea Cariatidelor”.
Fata care a adus apă regelui
Legenda vremurilor spune că, la 6 iunie 1930, în urma pierderii unuia din rezervoare, avionul cu care viitorul Rege Carol al II-lea venea spre Bucureşti de la München via Viena, a rămas fără carburant şi a aterizat în marginea satului Vadu Crişului, din Bihor. O fată i-a dat regelui să bea apa din ulciorul de lut. În semn de recunoştinţă, Carol al II-lea a luat fata cu el la Bucureşti, unde aceasta a făcut parte din suita regală. De asemenea, Modura (numele de familie al fetei era Mudura, dar în Bucureşti ea a apărut cu numele de Modura) a fost şi model pentru una din bancnotele din acea perioadă. La 8 iunie 1940, cu ocazia aniversării a 10 ani de la revenirea în România, Regele Carol al II-lea a emis o monedă de aur de 42 grame, cu diametrul de 41 milimetri, care o reprezintă pe fata care a adus apă regelui.
Demolată şi regăsită după 50 de ani
Pe lângă povestea de viaţă a Modurei din Bihor, şi monumentul are una impresionantă. Pentru a face loc statuii lui Stalin, care a străjuit între 1951 şi 1962 intrarea în Parcul Naţional Regele Carol al II-lea, rebotezat între timp „Parcul de cultură şi odihnă «I.V. Stalin»“ din raionul I.V. Stalin, apoi Herăstrău, ansamblul Fântâna Modura a fost demolat. Mulţi ani nu s-a mai ştiut nimic despre statuile originale. La momentul refacerii fântânii, statuia originală a Modurei era încă de negăsit. Abia după instalarea în parc a reconstituirii pe baza fotografiilor de epocă, a fost descoperit în Cimitirul Bellu şi originalul, de către Dan Ghelase, preşedinte pe atunci al Asociaţiei pentru promovarea artei şi culturii tradiţionale, şi de arhitectul Lucian Mihăescu. Asta după ce timp de aproape 50 de ani s-a crezut că a fost distrusă. “Din 2006, de când am căutat şi găsit în Cimitirul Bellu cariatida după care s-au făcut mulajele cariatidelor din Herăstrău, mi-am propus să găsesc statuia Modurei. Lucian mi-a spus că sunt mai multe minuni în Cimitirul Bellu. Noi căutam mormântul familiei Grant şi am dat peste Modura din întâmplare. Lucian mi-a spus iniţial că este o cariatidă, dar când am văzut-o a devenit clar că este Modura. Mai ales că are semnătura lui Baraschi pe soclu. Este o operă de artă superbă”, declara Dan Ghelase.
Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic