După 1860, în București au început să se construiască multe imobile particulare impozante. Unul dintre acestea este opera arhitectului cu origini dalmate Luigi Ludovic Lipizer. Clădirea, pe care o putem vedea și astăzi pe Strada Dionisie Lupu, la numărul 46, a fost comandată de către ofițerul Cezar Librecht sau Liebrecht sau Libbrecht, personaj abil și, totodată, extrem de controversat, director general al Poştelor şi Telegrafelor, cel mai influent membru al camarilei lui Alexandru Ioan Cuza.
Casa maiorului Librecht, cetățean român cu origini belgiene, realizată în stil neogotic, ridicată cu muncitori pricepuți și materiale scumpe, a fost înălțată între 1860 și 1865, fiind o proprietate dotată cu săli de bal şi o superbă grădină de circa două hectare, fostă livadă, amenajată de renumitul profesor de botanică Ulrich Hoffmann. Interesant de observat este că această casă a fost terminată cu puțin timp înaintea detronării lui Cuza – vezi puciul din noaptea de 10 spre 11 februarie 1866, soldat cu abdicarea forțată a domnitorului. Se spune că în puținul timp în care s-a aflat în proprietatea controversatului Librecht, clădirea ar fi adăpostit inclusiv întâlniri de alcov ale principelui Cuza cu amanta acestuia, Maria Obrenovici. De altfel, deloc întâmplător, adjutantul domnitorului Cuza – de numele căruia se mai leagă “secularizarea averilor mănăstireşti, impunerea legilor contabilităţii, precum și primele împrumuturi externe” (Anton Caragea / “Pagini de istorie ascunsă”) este arestat, judecat și condamnat la 10 ani de temniță pentru delapidare, iar averea agonisită ilicit îi este sechestrată. Există dovezi potrivit cărora Librecht, numit de Alexandru Ioan Cuza în funcția de “inspector general şi responsabil al administraţiilor de telegraf din Ţara Românească şi Moldova”, a îndeplinit în realitate rolul de şef al serviciului de informaţii personal al domnitorului Principatelor, iar din această postură a produs servicii atât titularului tronului, cât și sie însuși, dobândind foloase necuvenite prin șantaj și amenințări.
Material realizat în cadrul “București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic