Cauta

Casa Goga, făcută de Creangă (I)

 

În 1941, la un an de la cooptarea sa ca membru plin al Academiei Române, pe locul rămas vacant ca urmare a dispariției Bardului din Rășinari, Nichifor Crainic rostea un discurs emoționant, spunând că „George Coșbuc a închis ochii pe neașteptate, în preajma triumfului național, iar Octavian Goga s-a prăbușit brusc, în preajma dezastrului național”.

Un dezastru național, ce-i drept, conturat încă de pe vremea dictaturii carliste, perioadă în care marele Goga (lider al Partidul Național Creștin, împreună cu A.C.Cuza) avea să participe la guvernare, conducând o formațiune tot de extremă dreapta, dar rivală Gărzii de Fier. Istoric vorbind, a doua parte a existenței lumești a acestui imens poet, „a cărui fizionomie lirică s-a situat între buciumul adânc și fără leac al lui Eminescu și trâmbița eroică a lui Coșbuc” (N.Crainic), diferă mult de prima. Referirea se apleacă asupra activității și viziunii sale politice. Pentru că, dintr-un fervent luptător pentru desăvârşirea unităţii statale, posedat de adevărul libertății românești, Octavian Goga va ajunge în ultimele decenii ale vieții sale să fie privit cu patimă și dispreț, pentru politica sa pronazistă.

În decembrie 1937, când liderul fostului Partid Național Agrar este numit de Carol al II-lea în funcția de președinte al Consiliului de Miniștri, acesta se instalează în noua sa vilă din București, lăsând în administrarea rudelor Conacul de la Ciucea /Cluj, cumpărat în 1919, în schimbul a 280.000 de coroane austro-ungare, de la văduva bunului său prieten din tinerețe, poetul maghiar Ady Endre.

Casa lui Octavian Goga de pe Intrarea Armașului, astăzi aflată pe lista de vânzare a celor de la Artmark Historical Estate, cu preț de pornire de 4,5 milioane de euro, estimându-se vânzarea ei cu aproape 6 milioane, a fost ridicată între 1936 și 1938, pe un teren de lângă Parcul Ioanid, după planurile arhitectului modernist român Horia Creangă, autor al multor proiecte grandioase, dintre care amintim colosul Patria, de pe Bulevardul Magheru, Teatrul Giulești sau Uzinele Malaxa.

Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic

Ultimele stiri

  • S-a aflat abia acum drama prin care a trecut actualul șef al statului! Nicușor Dan și-a înmormântat tatăl în mare taină
  • Accident grav cu un TIR și o mașină, pe DN7. O persoană a murit și o alta a fost rănită – VIDEO
  • Caricatura Zilei
  • Horoscop 30 iunie 2025 – O rudă apropiată vă ajută să depășiți un moment
  • Alege ce citești
  • Rusia are toate resursele necesare pentru a crește exporturile de gaze lichefiate
  • De ce viteza mașinilor puternice este limitată în mod deliberat la 250 km/h?
  • Cod roșu la portofelele românilor
  • Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa: ”Guvernul va mări TVA la 1 octombrie”
  • Miorița – mioritic, România-românesc!
  • Exit mobile version