Bucureștiul s-a ales de pe urma lui Mihai Viteazul cu o mănăstire (Mănăstirea Mihai Vodă) și un pod peste Dâmbovița, care de asemenea îi poartă numele. Un alt urmaș al lui Mihai la tronul Țării Românești, Radu Șerban, a preferat Târgoviștea, dar nu a lăsat Bucureștiul de izbeliște, construind și el un pod peste Dâmbovița (Podul Șerban Vodă), care deschidea drumul spre Giurgiu. Tot de pe vremea lui Radu Șerban este atestată documentar și Mănăstirea Cernica.
Pentru Curtea domnească de la Târgoviște au optat și următorii domnitori, începând cu Radu Mihnea. Abia după multe succesiuni la tron, fiul acestuia, Alexandru Coconul, decide să-și stabilească reședința domnească vremelnică la București. O perioadă de glorie și pace a orașului se va consuma, însă, în vremea lui Matei Basarab. Timp de 22 de ani, nici turcii, nici tătarii nu ocupă Bucureștii. Mai mult, lipsesc luptele interne pentru scaun. În prima parte a domniei, Basarab locuiește la București, în cea de-a doua preferă vechea capitală. Lui Matei Basarab i se datorează refacerea Curții domnești din București, un oraș care, în vremea lui, ajunge să numere „circa 60.000 de locuitori și să dețină 100 de biserici și multe mănăstiri”.
Depășim răscoala seimenilor și dorobanților (1655) și ajungem la importanta ctitorie a lui Constantin Șerban Basarab și a soției acestuia, Bălașa. Este vorba despre Mitropolia București, care va transforma orașul în Capitala statornică a Țării Românești, având în vedere că, aici, pe colina cea mai înaltă a orașului, se vor unge de acum înainte toți domnii țării. Anii se scurg și, odată cu urcarea la tron a domnitorului martir și sfânt Constantin Brâncoveanu apar vestita Academie de la Sf. Sava (leagănul intelectualității românești), multe construcții cu caracter laic (cel mai mare edificiu ctitorit de Brâncoveanu fiind Biserica Sf.Gheorghe-Nou) ori drumul podit cu bârne din stejar așezate de-a curmezișul (Podul Mogoșoaiei / Calea Victoriei de astăzi), care va deveni artera principală a orașului. În plus, Brâncoveanu reface cu ziduri de piatră Palatul Domnesc (Curtea Veche), ridică și Palatul coconilor, de peste Dâmbovița, precum și un mare han, Hanul Constantin Vodă. La toate acestea se adaugă numeroasele construcții laice, multe dintre ele existente și astăzi, ctitorite fie de rudele domnitorului Brâncoveanu, fie de boierii acestuia ori de reprezentanți ai breslelor, amintind aici Bisericile Colțea, Sf. Sava, Zlătari, Sfinții Apostoli, Sf. Nicolae „din Prund”, Antim, Olteni, Șelari ș.a.m.d.
Material realizat în cadrul „București-Centenar” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic