Aţi citit bine, curajul a avut un rol important în înfiinţarea Pinacotecii Municipiului Bucureşti. Curajul şi o iubire nemărginită pentru artă, modalitatea cea mai la îndemână de a educa generaţii întregi. Iar faptul că Pinacoteca îşi poate primi vizitatorii şi în ziua de azi este tot rezultatul curajului şi dăruirii unor oameni de artă, fie că sunt din domeniul muzeal, fie că sunt factori de decizie la nivelul Capitalei. Şi asta e puţin, pe lângă viitorul frumos ce i se trasează Pinacotecii bucureştene.
Faptul că Bucureştiul are o Pinacotecă, la fel ca Parisul, de exemplu, se datorează în primul rând fostului primar general al Capitalei Dem I. Dobrescu (în perioada 5 februarie 1929 – 18 ianuarie 1934) care a înţeles necesitatea concentrării într-o pinacotecă a marilor opere de artă. În 1933, atunci când a luat fiinţă Pinacoteca, ţara se afla în criză economică, inclusiv Capitala. Nu puţine au fost vocile care au contestat oportunitatea Pinacotecii, însă curajoasa replică a primarului Dobrescu avea să liniştească spiritele agitate ale contestatarilor: “O instituţie de cultură nu e niciodată o cheltuială zadarnică datorită valorii ei morale şi impactului pe care îl are opera de artă asupra spiritului”.
Renaştere în Palatul Dacia – România
Multă vreme, aproape un sfert de veac, colecţia a fost inaccesibilă publicului, schimbările istoriei urbane cauzând conjuncturi neprielnice Pinacotecii, inclusiv lipsa unui sediu de sine stătător şi durabil în timp. Din lucrările muzeografilor de la Muzeul Municipiului Bucureşti aflăm că în anii comunismului colecţia a fost deposedată de numeroase opere preţioase, nefiind valorificată după 1990 decât fragmentar, prin câteva evenimente temporare, majoritatea găzduite în locaţii externe Muzeului Municipal. Parte integrantă a Secţiei de Artă a Muzeului Municipiului Bucureşti, Pinacoteca şi-a sporit continuu patrimoniul, acesta fiind constituit astăzi din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică. Nu o să insistăm asupra trecutului acestei Pinacoteci, preferăm să vă vorbim în special de viitorul strălucit care i se pregăteşte colecţiei, dând curs dezvăluirilor făcute pentru „Naţional” de doamna Dr. Elena Olariu, director adjunct, Secția Artă, Muzeul Municipiului București. “Astăzi, Secția Artă a Muzeului Municipiului București a trasat liniile directoare ale proiectul noii Pinacoteci a Bucureștiului, care are la bază un grandios concept cultural menit să structureze cea mai complexă galerie de artă din România. Pinacoteca metropolei București este o proiecție de viitor care urmează să aducă în fața publicului larg întregul fenomen plastic românesc, modern și contemporan, așa cum au dorit și fondatorii acesteia. Spațiul destinat acestei mari galerii este Palatul Dacia – România (strada Lipscani, nr. 18-20). Scenografia și prezentarea operelor de artă expuse se va face după cele mai moderne scheme de expunere și pornind de la modelele oferite de marile galerii de artă europene și americane: Leopold Museum – Viena, Prado – Madrid, MOMA – New York, Metropolitan Museum of Art – New York”, ne anunţă Dr. Elena Olariu.
Pinacoteca, un prestigios centru de cercetare
Punctul forte al acestui concept este faptul că Pinacoteca este proiectată să se transforme treptat într-un prestigios centru de cercetare și de prezentare pentru publicul larg a activității muzeale, această orientare fiind una dintre cele mai moderne direcții de dezvoltare în muzeologia europeană actuală. „Galeria urmează să fie extrem de prietenoasă cu vizitatorii, oferind acestora texte explicative în limba română și în limbi de largă circulație, audioghiduri, tururi ghidate organizate de specialiști, serii de conferințe destinate publicului, prezentări ale unor capodopere din colecție, cataloage, pliante, ghiduri ale galeriei, dorindu-ne chiar deschiderea unor depozite de patrimoniu vizitabile. Marea Galerie a Pinacotecii va cuprinde opera unor importanţi pictori români, ca de exemplu: Constantin Lecca, Gheorghe Tattarescu, Mişu Popp, Theodor Aman, Nicolae Grigorescu, Sava Henţia, Ion Andreescu, George Demetrescu – Mirea, Nicolae Vermont, Ştefan Luchian, Artur Verona, Constantin Artachino, Theodor Pallady, Gheorghe Petraşcu, Cecilia Cuţescu Storck, Elena Popea, Camil Ressu, Iosif Iser, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Dărăscu, Hans Mattis Teutsch, Samuel Mützner, Nicolae Tonitza, Rudolf Schweitzer – Cumpăna, Alexandru Ciucurencu, Corneliu Baba şi mulţi alţii”, ne dezvăluie Dr. Elena Olariu. Tot de la aceasta aflăm că în viitoarea prezentare a Pinacotecii creaţiile femeilor-pictor (precum Nina Arbore, Magdalena Rădulescu, Rodica Maniu, Cecilia Cuțescu Storck, Lucia Demetriade Bălăcescu sau Eva Cerbu) vor fi foarte bine evidenţiate în cadrul galeriei, inclusiv cu texte explicative care vor prezenta cât mai complet contribuția acestor artiste la dezvoltarea și modernizarea fenomenului artistic românesc. Până se va definitiva organizarea marii galerii de artă în Palatul Dacia-România, Pinacoteca vă aşteaptă tot în Palatul Şuţu, în două săli de la etajul 1, cu Expoziția „Natură moartă, natură vie – Capodopere din Colecția Pinacotecii Municipiului București. „În această expoziţie sunt prezentate 62 de lucrări importante din colecțiile noastre. Printre artiștii care sunt expuși pe simeză, în actuala expoziție, se pot enumera: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Theodor Pallady, Gheorghe Petrașcu, Ștefan Popescu, Francisc Șirato, Jean Alexandru Steriadi, Iosif Iser, Cecilia Cuțescu Storck, Marius Bunescu, Ion Theodorescu Sion, Nicolae Dărăscu, Samuel Mützner, Nina Arbore, Rodica Maniu, Alexandru Ciucurencu, Mimi Șaraga și alții”, ne spune Dr. Elena Olariu, director adjunct, Secția Artă, Muzeul Municipiului București. Nu vă dăm mai multe detalii, mergeţi la Muzeul Municipiului Bucureşti unde veţi fi întâmpinaţi de nişte oameni speciali, gata să vă vorbească ore în şir despre marile capodopere ale Pinacotecii. Vă veţi hrăni sufletul şi vă veţi dezvolta gustul artistic.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Surse foto: Muzeul Municipiului Bucureşti şi Naţional
