Ştiaţi că vă puteţi asculta inima la muzeu? Da, da, aţi citit bine. Ineditul proiect din lumea muzeală bucureşteană aparţine Muzeului Municipiului Bucureşti, cu sprijinul renumitului medic cardiolog Radu Ciudin, şi se desfăşoară la Muzeul Victor Babeş, obiectivul nostru de astăzi. „Vino şi ascultă-ţi inima la Muzeul Victor Babeş” este o expoziţie temporară ce îşi aşteaptă vizitatorii până în data de 30 mai 2020 şi prezintă istoria medicinei româneşti.
În cadrul acestui proiect, vizitatorii sunt invitaţi să facă un lucru pe cât de simplu, pe atât de profund: să-şi asculte inima. Acest lucru se poate face prin ridicarea receptorului unui telefon aflat în zona de expunere care, practic, îţi dă întâlnire cu propria ta inimă, pentru ca apoi să te laşi purtat în uluitoarea istorie a medicinei româneşti. Şi pentru asta nu putea fi ales un loc mai potrivit ca Muzeul Victor Babeş, constituit în jurul memoriei marelui savant de către fiul său, Mircea Babeş. Reintrodus în circuitul turistic în 2018, muzeul se află într-o clădire construită în specificul anilor 1920, în partea de nord a Capitalei, pe strada Andrei Mureşan, nr. 14A.
Expoziţia permanentă, intitulată „Principii, valori, moşteniri” prezintă activitatea ştiinţifică a unuia dintre cei mai apreciaţi savanţi ai României, a cărui muncă a fost dedicată în totalitate omului. „Toate studiile sale de medicină experimentală au avut ca scop unic alinarea suferinţelor omeneşti. Pentru el nu existau două lumi ale medicinei; cea a laboratorului sau cea a clinicii, cea a cercetătorului sau cea a practicianului; pentru Victor Babeş exista o singură lume, cea în care el, savantul şi medicul, descifra fenomene infinit de complexe în interesul oamenilor”, aflăm din lucrările de istorie şi muzeografie ale Muzeului Municipiului Bucureşti.
Născut la Viena, în 28 iulie 1854, Victor Babeş a moştenit de la tatăl său, Vicenţiu Babeş, pasiunea pentru ştiinţă, spiritul progresist, dragostea pentru popor. Prin tot ce a creat, Victor Babeş a militat pentru afirmarea prin ştiinţă a României, pe plan internaţional. Iar rolul ştiinţei în societate este bine definit de către Victor Babeş. Cu doi ani înaintea sfârşitului său, într-o conferinţă ţinută la Ateneul Român, intitulată „Credinţă şi ştiinţă”, Victor Babeş spunea: „Pentru mine este un trist spectacol să văd pe toţi filosofii şi chiar oamenii de ştiinţă să intre în discuţiuni asupra raportului ştiinţei şi credinţei, ca noţiuni de valoare egală, când ştiinţa modernă din ce în ce arată mai mult binefacerea ei pe toate terenurile de activitate omenească. Ştiinţa este adevărul, este cunoaşterea şi întrebuinţarea forţelor naturii spre fericirea omului”. În 1886, când a venit profesor la Bucureşti, Victor Babeş era deja un savant consacrat. Lucrase şi colaborase deja cu cei mai mari bacteriologi ai timpului: cu Pasteur de la Paris şi Koch de la Berlin. Deşi instituţii de anvergură din străinătate se luptau pentru a-l avea pe Babeş, patriotul şi umanistul român vine la Bucureşti pentru a se dedica învăţământului şi cercetării din ţara lui, pentru a crea din nimic o şcoală medicală românească devenită, în scurt timp, de prestigiu internaţional. Lui Victor Babeş îi datorăm multe descoperiri din microbiologie şi medicină, valabile şi astăzi la nivel mondial.
Printre exponatele aflate în Muzeul Victor Babeş există unul care a stat la baza întregii activităţi ştiinţifice a ilustrului savant: microscopul cu ajutorul căruia cercetătorul român a ajuns în elita medicinii mondiale. Instrumentul medical a fost proiectat chiar de Victor Babeş şi realizat în Germania după planurile savantului. La fel biroul şi biblioteca, lucrate la Munchen tot după schiţele doctorului. Exemplarele din primele ediţii ale lucrărilor lui Victor Babeş, dar şi numeroasele decoraţii pe care doctorul român le-a primit pe parcursul vieţii, printre care străluceşte Legiunea de Onoare, fotografii de familie şi decrete regale ilustrează, practic, o biografie pe care ai şansa să o parcurgi doar în casa muzeu. Creaţia ştiinţifică a lui Babeş este frumos împodobită cu mobilier de factură europeană, cu reproducerile unor picturi celebre vegheate din bibliotecă de un mic bust al lui Mihai Eminescu, cu porţelanuri sau alte ornamente româneşti. Toate obiectele expuse în acest spaţiu constituie o colecţie intimă şi valoroasă menită să scoată în evidenţă incredibila personalitate a unui om dedicat oamenilor.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
