La înfrumusețarea Bucureştiului de astăzi au contribuit foarte mulţi artişti, moştenirea culturală fiind una impresionantă şi extrem de valoroasă. Printre creatorii de marcă ai patrimoniului admirat de vizitatori din întreaga lume se numără membrii familiei Storck, două generaţii de artişti care, în vasta lor operă, au parcurs întregul repertoriu de genuri şi tehnici plastice, de la desen la arhitectură, de la sculptură mică la decor arhitectonic, de la gravură la medalistică, de la monument funerar la monument de for public.
Sutele de lucrări ale dinastiei Storck sunt astăzi prezentate marelui public în Muzeul “Frederick Storck și Cecilia Cuțescu Storck”, situat în zona de nord a Bucureştilor, pe strada Vasile Alecsandri, la nr. 16, un perimetru dedicat parcă spaţiilor muzeale dacă ţinem cont că pe raza a doar doi-trei kilometri găsim cel puţin cinci muzee (Muzeul Naţional de Geologie, Muzeul Naţional al Hărţilor, Muzeul George Enescu, Muzeul CFR sau Muzeul de Artă Vasile Grigore).
Karl Storck (1826-1887, sculptor), Carol Storck (1854-1926, fiul lui Karl, sculptor), Frederic Storck (1872-1942, fiul lui Karl, sculptor), Cecilia Cuțescu Storck (1879-1969, soţia lui Frederic, pictoriţă). Fiecare dintre membrii renumitei familii de origine germană şi-a pus amprenta artistică oriunde întorci privirea în Bucureşti, devenind, astfel, adevăraţi eroi ai frumosului. În cartea sa “Fresca unei vieţi”, Cecilia Cuţescu Storck definea artistul drept un erou cu capacitatea de a se inspira din Univers, un egoist şi o fire inegală şi capricioasă în viaţa de zi cu zi şi o forţă creatoare capabilă să găsească mijloacele necesare pentru a prezenta “expresia desăvârşită de artă”. Artistul, aşa cum este definit de Cecilia Cuţescu Storck, este cel care se lasă impresionat de frumosul din jurul său, cât şi de cel inventat de el: “Se inspiră din toate expresiile de viaţă, din eroism, sacrificiu, cruzime, dragoste, le adânceşte nuanţele, ajunge la o sinteză şi le dă forme noi”. Nimeni nu putea da o definiţie mai completă a artistului, dar şi a operelor de artă ce se regăsesc în muzeul de pe strada Vasile Alecsandri. Casa în care azi este Muzeul Storck a fost realizată în două etape, prima de către arhitectul Jean Storck în 1909 şi a doua de către arhitectul Alexandre Clavel în 1912. În ambele faze ale construcţiei, soţii Frederic Storck şi Cecilia Cuţescu Stork s-au implicat activ, atât la decorarea exteriorului, cât şi a interiorului. Sutele de lucrări ale muzeului sunt împărţite în 9 colecţii de sculptură, pictură grafică, artă decorativă, ceramică şi lucrări originale realizate de membrii familiei Storck, unele dintre acestea întâmpinându-şi vizitatorii încă de la intrare, în grădină. Frederic Storck a realizat ancadramentele din piatră de la intrare, coloanele şi basorelieful cu tema “Pomul vieţii”. De asemenea, Frederic Storck şi-a realizat portretul într-un medalion rotund aflat pe peretele terasei de sud. La rândul ei, Cecilia Cuţescu Stork a decorat spaţiul cu picturi murale, precum cea de pe plafon “Pace şi armonie”, personajele feminine de pe pereţi, dar şi cu crezul ei artistic pictat “să munceşti, să munceşti şi iar să munceşti”. În privinţa tablourilor din colecţie, Cecilia Cuţescu Stork spune în memoriile sale: “Erau câteva de Verona, de Petraşcu, două de Luchian, peisaje de Grigorescu, de Strămbulescu, de Steriadi, Popescu, Ressu, Muntzer, Vermont, Mărculescu”. Mulţi dintre cei ce au trecut pragul Muzeului Storck consideră că macheta Bisericii Episcopale de la Curtea de Argeş este piesa de rezistenţă a colecţiilor, opera lui Karl Storck realizată pentru Expoziţia Universală de la Paris, 1867. De curând, un superb bust al Reginei Maria (realizat în anul 1912 – teracotă patinată) a fost readus în spațiul expozițional, lucrarea semnată de Frederic Storck fiind restaurată și expusă acum în sala cu picturi inspirate de pitorescul peisaj al Balcicului. De altfel, Balcicul a fost o temă de mare importanță pentru artista Cecilia Cuțescu Storck, o dovadă în acest sens fiind salonul dedicat special acestui subiect. De asemenea, pe 28 septembrie 2019, publicul amator este invitat să participe la conferința „Cecilia Cuțescu Storck și Școala de pictură de la Balcic”.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Sursa foto: Național
