Fără exagerare, Muzeul Național de Istorie a României poate fi considerat un mastodont al muzeelor din România. Găzduit de o clădire emblematică a Bucureştilor, fostul Palat al Poştelor, Telegrafului şi Telefoanelor (ridicat la sfârşitul veacului XIX, în stil neoclasic), Muzeul Naţional de Istorie a României este situat într-o zonă cu o concentraţie excepţională de edificii aflate pe lista monumentelor istorice: Palatul CEC, Palatul Băncii Naționale, Universitatea, Teatrul Național, Biserica Sf. Gheorghe Nou, sediul fostei Bănci Marmarosch-Blank, Mănăstirea Stavropoleos, Curtea Veche, Biserica Mircea Vodă, Hanul lui Manuc, Parlamentul României sau Parcul Cișmigiu.
Pe lângă poziţionarea sa privilegiată (pe Calea Victoriei, nu departe de intersecția cu Bulevardul Elisabeta și Splaiul Independenței, în inima Centrului Istoric al Capitalei), Muzeul Naţional de Istorie a României gestionează un patrimoniu de o unicitate, amploare și valoare extraordinară, atât din punct de vedere istorico-documentar, din punct de vedere identitar, pentru definirea moștenirii culturale a românilor, cât și din punct de vedere artistic și arhitectonic. Toate acestea fac din acest colos muzeal una dintre cele mai vizitate instituţii de cultură din România, un superstar al muzeelor din Europa. Deşi în ultimii 15 ani funcţionează doar cu 10 la sută din spaţiul de expunere (circa 3000 metri pătraţi, potrivit oficialilor MNIR), muzeul se bucură de un prestigiu naţional şi internaţional de neegalat datorită patrimoniul istoric, arheologic, numismatic şi artistic păstrat în colecţiile sale, dar mai ales datorită faptului că nu se adresează doar publicului, ci şi specialiştilor în domeniu. Locul pe care s-a construit Palatul Poştelor care, ulterior, a devenit sediul Muzeul Naţional de Istorie a României, era cunoscut, în trecut, ca vatra Bălăcenilor. Constantin Brâncoveanu a dărâmat o parte din imperiul Bălăcenilor şi a construit, la sfârşitul secolului al XVII-lea, Hanul Constantin Vodă. După aproape un secol şi jumătate, acesta este distrus de “Focul cel Mare” din 1847, iar pe ruinele hanului, se hotărăşte, în 1859, construirea Palatului de Justiţie, construcţie ce nu se mai realizează din lipsa banilor. Apoi locul devine spaţiu pentru un teatru, tot aici se instalează şi un circ, până în 1891 când directorul Poştelor, Augustin Orjan, îi propune preşedintelui Consiliului de Miniştri, Lascăr Catargiu, construirea pe acel teren a Palatului Poştelor, edificiu ce este finalizat în totalitate abia în 1901, toamna. Muzeul Naţional de Istorie a apărut în 1970, aici fiind aduse cele mai faimoase tezaure care ilustrau istoria de atunci. La vremea respectivă, expoziţia permanentă era întinsă în 50 de săli, la care se adăugau Cabinetul Numismatic, Lapidarium-ul şi Tezaurul Istoric. Astăzi, patrimoniul muzeului este unul extrem de vast, cuprinzând peste 15 colecţii din toate perioadele semnificative ale poporului român: ceramică, lapidarium-tegularium, numismatică, filatelie, medalistică-sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărţi, metal, armament şi echipament, textile şi mobilier. În prezent, Muzeul Naţional de Istorie a României are trei expoziţii permanente. “Copia Columnei lui Traian” este situată la nivelul de jos al Lapidarium-ului şi reprezintă copia la scară naturală a celebrului monument antic: Columna lui Traian din Roma. O altă expoziţie permanentă deschisă publicului este “Lapidarium”, care adăpostește 165 piese litice reprezentative pentru întreg spațiul românesc atât din punct de vedere istoric, cât și stilistic. Cea de-a treia expoziţie permanentă, dar şi cea mai mare (3000 de piese) este “Tezaurul istoric”. Conţine obiecte unicat din metale şi pietre preţioase care ilustrează istoria poporului român. Muzeul Naţional de Istorie a României poate fi vizitat de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Sursa foto: Naţional