Este monument istoric, arhitectonic, casă memorială şi muzeu în acelaşi timp. Este vorba despre Muzeul Naţional Cotroceni, casă pentru tot ce înseamnă regalitate, pentru personalităţile istorice care au decis destinul României, martor esenţial al evenimentelor ce ne-au creat identitatea. Înfiinţat în 1991 şi situat în aripa veche a Palatului Cotroceni, Muzeul Naţional Cotroceni reprezintă, atât pe plan naţional cât şi internaţional, un generator important de evenimente culturale de anvergură, care dăruieşte în fiecare zi publicului vizitator crâmpeie de istorie şi un patrimoniu deosebit de artă decorativă.
Muzeul face parte din ansamblul Cotroceni, o bijuterie arhitecturală ce poartă amprenta mai multor figuri proeminente ale României. Cel care pune piatra de temelie a Cotrocenilor este domnitorului Şerban Cantacuzino. Acesta ridică, între anii 1679 -1681, mănăstirea cuprinzând biserica de rit ortodox, casele domnești, casele egumenești, chiliile călugărilor și alte anexe. Peste aproape un secol, în 1780, domnitorul Alexandru Ipsilanti reface casele domneşti, dar construieşte şi un foişor înalt de 20 de metri (demolat în 1893), pentru ca mai apoi, în 1821, Tudor Vladimirescu să-şi lege numele de Cotroceni, unde îşi stabileşte tabăra în calitate de conducător al Revoluţiei. În timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Cotrocenii cunosc o perioadă de înflorire, prinţul Unirii cerând, în 1862, arhitectului Carol Benesch înfrumuseţarea locuinţelor domneşti şi mobilarea lor cu piese elgante. Vechile case domneşti ale Cotroceniului devin cu adevărat un palat regal modern odată cu urcarea pe tronul României a lui Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen. La 18 mai 1893, guvernul român a deschis, la propunerea Regelui Carol I, un credit de 1.700.000 lei pentru demolarea vechilor case domnești și a foișorului lui Ipsilanti și construirea, pe locul lor, a Palatului Regal. Începând cu 1896, când Palatul Cotroceni devine reşedinţă pentru perechea princiară Ferdinand şi Maria, au loc cele mai importante transformări şi amenajări interioare. În timp, Regina Maria transformă Cotroceniul într-o reşedinţă spaţioasă şi plină de farmec, într-un stil specific de Art Nouveau, îmbinând, într-o manieră personală, elemente celtice, bizantine şi româneşti. 
După moartea Reginei Maria, ceilalţi conducători ai ţării au abandonat Cotrocenii, preferând Palatul Regal din Calea Victoriei. Pe lângă faptul că a fost lăsat de izbelişte, Palatul Cotroceni a fost grav afectat de cutremurul din 1977, urmând o altă perioadă de refacere, dar şi construirea, sub conducerea arhitectului Nicolae Vlădescu, a aripii noi care astăzi adăposteşte Administraţia Prezidenţială. Toate aceste eforturi de păstrare a istoriei se răgăsesc acum în Muzeul Naţional Cotroceni. Circuitul de vizitare este ca un basm care se desfăşoară în mai multe epoci reprezentative pentru poporul român. Holul de onoare inspirat de Opera Garnier din Paris, Salonul de Vânătoare, Salonul Florilor (sau Salonul de Aur), Biblioteca Principelui Ferdinand, Salonul Cherchez, Sufrageria Germană, dormitorul Reginei Maria, Salonul Oriental, toate aceste încăperi fermecătoare ale Muzeului Naţional Cotroceni reprezintă o adevărată călătorie în timp marcată de istorie şi artă la superlativ. Un tur complet durează 100 de minute şi cuprinde cuhnia fostei Mănăstiri Cotroceni, curtea interioară, Biserica, Holul de Onoare, Pivniţa, plus etajele I şi II. Un element important de precizat este că la intrarea în Muzeul Cotroceni este obligatorie prezentarea unui act de identitate în original. Faceţi-vă timp să vizitaţi, de asemenea, şi Grădina Botanică Dimitri Brândză, dar şi Muzeul Botanic care se află în Parcul Cotroceni.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic