Înţelept păstor de suflete, scriitor, tipograf şi mitropolit al Tării Româneşti, Antim Ivireanul ne-a lăsat o moştenire culturală şi duhovnicească greu de descris în cuvinte. “Gruzin prin naştere şi român prin altoire”, Antim Ivireanul (1650-1716) este considerat întemeietorul oratoriei româneşti, prin cuvântul dăruit în biserică, prin învăţături ce instruiesc şi educă chiar şi în zilele noastre.
De-a lungul vieţii sale dedicate în totalitate oamenilor şi Bisericii, Antim Ivireanul a contribuit din plin, în special, la tezaurul românesc de carte veche (tot el a înfiinţat, în secolul al XVIII-lea, prima bibliotecă publică în Bucureşti), tipărind, cu pasiune şi pricepere, 63 de cărţi, dintre care 38 lucrate de el însuşi. De asemenea, mitropolitul este ctitorul mănăstirii cu hramul “Toţi Sfinţii”, Mănăstirea Antim de astăzi, un ansamblu arhitectonic de mare valoare şi un reper inestimabil de cultură şi civilizaţie. Construită între anii 1713-1715, nu departe de Dealul Mitropoliei, Mănăstirea Sfântului Antim stă ascunsă în spatele blocurilor de pe Bulevardul Unirii, parcă să întărească, în tăcere, specificul duhovnicesc al zonei dat de multitudinea de biserici monumente istorice (Biserica Domniţa Bălaşa, Biserica Mihai Vodă, Mănăstirea Radu Vodă şi Catedrala Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena). Aici se păstrează cu sfinţenie parte din truda Sfântului Antim, mănăstirea fiind un lăcaş ”întru slava şi mulţumită însuşi celui întru troiţă Dumnezeu şi întru cinstea şi lauda tuturor sfinţilor dimpreună, încât să fie şi să se numească mănăstire a Tuturor Sfinţilor, cărora am şi închinat-o şi pe numele lor am zidit-o, ca să se prăznuiască întru ea cu mărire şi să se cinstească necontenit cu laude şi cu cântări, ca nişte prieteni ai lui Dumnezeu şi ajutători şi sprijinitori tuturor pravoslavnicilor creştini”. În incinta ansamblului mănăstiresc a fost organizat un muzeu dedicat artei vechi româneşti. Dar sfatul nostru este, ca mai întâi, să vizitaţi biserica mare. Aici veţi lua un prim contact cu personalitatea Sfântului Antim, îi veţi cunoaşte, în primul rând, latura artistică hărăzită de Dumnezeu, minunat evidenţiată în câteva picturi (icoane) şi sculpturi. Apoi, undeva în spatele bisericii mari o să puteţi admira colecţia de artă a Muzeului Antim, cunoscută şi “Colecţia de Artă a Patriarhiei Române”. În cadrul colecţiei sunt expuse tipărituri, manuscrise, fotografii vechi cu ansamblul mănăstiresc, obiecte liturgice, argintărie bisericească, broderie, cărţi tipărite de ierarhul Antim Ivireanu în greacă, română şi arabă (Liturghierul greco-arab, din 1701, dăruit creştinilor din Siria, este de o valoare inestimabilă fiind prima carte tipărită în lume având caractere arabe). De asemenea, pot fi admirate şi icoane de tradiţie bizantină din perioada brâncovenească şi post-brâncovenească, dar şi două dintre planurile de execuţie ale mănăstirii, întocmite chiar de către Mitropolitul Antim. De altfel, vizitând tot ansamblul mănăstiresc Antim, compus în prezent din biserica mare, Biblioteca Sfântului Sinod, o parte a administraţiei patriarhale şi Muzeul de Artă Veche Românească, veţi înţelege că Mitropolitul Antim Ivireanul a fost şi este pentru noi toţi o pildă călăuzitoare atât în plan spiritual, cât şi din punct de vedere cultural.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
Sursa foto: Naţional