Unul dintre cele mai preţioase tezaure pe care le deţine România se află în Muzeul Naţional de Istorie Naturală “Grigore Antipa”. Patrimoniul ştiinţific impresionant, aproximativ 2 milioane de exemplare de nevertebrate şi vertebrate, face din Muzeul Antipa o instituţie reprezentativă în educarea şi culturalizarea publicului vizitator. Situat în Piaţa Victoriei, peste drum de Palatul Victoriei şi la câţiva paşi de Muzeul Naţional de Geologie, muzeul îşi datorează existenţa savantului de excepţie Grigore Antipa (1867-1944).
Muzeul Naţional de Istorie Naturală îşi are începuturile la 1834, când exista Muzeul Zoologic înfiinţat de Mihalache Ghica. „Muzeul Zoologic, fondat în 1834 de principele Ghica şi fratele său, avea un număr mare de animale împăiate, păsări, reptile, peşti. Toate fuseseră donate de Muzeul din Turin; înainte de înălţarea acestei clădiri (n. red.: sediul actual din Bulevardul Kiseleff), adică înainte de 1906, muzeul funcţiona la Liceul Sf. Sava, în spatele statuii lui Mihai Viteazul, pe urmă la Universitate, unde colecţia a fost expusă printre curiozităţile bisericii Colţea şi, în fine, în localul de azi” (Olga Greceanu, Bucureştii). Însă, muzeul cunoaşte epoca de glorie sub conducerea lui Grigore Antipa. În ciuda copilăriei grele (a rămas orfan încă de la 7 ani), botoşăneanul Grigore Antipa a beneficiat de cele mai bune şcoli. În 1885, Grigore Antipa devine student al Universităţii din Jena (Germania) unde îi câştigă rapid simpatia celebrului savant şi profesor Ernst Haeckel (1834-1919). Antipa îşi descoperă adevărata vocaţie, cea de cercetător al faunei marine, în 1888-1889, când vizitează staţiunea geologică de la Villefranche-sur-Mer. Tot atunci face cunoştinţă şi cu prințul Albert I de Monaco (1889-1922), pasionat de cercetările marine, fondatorul celebrului Institut Oceanografic din Monte-Carlo (1906) și al Muzeului Oceanografic din micul principat mediteraneean (1910). În 1891, Antipa îşi susţine teza de doctorat în care vorbeşte despre meduzele fixate din arhipelagul Spitzbergen, obținând de la Hackel calificativul „summa cum laudae”. Acesta este începutul lui Grigore Antipa în studiile oceanografice, un debut extrem de apreciat pe plan internaţional de mai toţi savanţii. În ţară, Grigore Antipa a fost sub protecţia omului politic conservator Dimitrie C. Sturdza-Scheianu, ca mai apoi să-i câştige atenţia şi încrederea Regelui Carol I, care înţelege necesitatea înfiinţării unui Muzeu de Istorie Naturală, demn de capitala ţării. În 1863, o comisie a Ministerului Cultelor și Instrucțiunii Publice a decis instalarea Muzeului Național în trei săli situate în aripa stângă a Palatului Academiei. 
În 1864, Alexandru Ioan Cuza a aprobat Regulamentul pentru Administrarea și Organizarea Muzeului de Istorie Naturală din București, sub conducerea lui Grigore Antipa. De aici începe perioada de înflorire a muzeului, Grigore Antipa îngrijindu-se personal de îmbogăţirea colecţiilor prin aducerea din străinătate a unui bogat şi divers material ştiinţific. În doar câţiva ani, de la cele 2.038 piese care existau deja când a venit Antipa la conducerea muzeului, s-a ajuns la peste 200.000. Tot Grigore Antipa este cel care a inspirat lumea muzeală mondială prin introducerea dioramelor (vitrine tridimensionale, în care speciile erau prezentate pe categorii de habitate, în posturi naturale şi proiectate pe un fundal pictat). În Muzeul Antipa, fundalurile dioramelor de la subsol au fost executate de pictorul decorator R. Canisius. De asemenea, începând cu anul acesta, Muzeul Antipa se poate lăuda şi cu o premieră în lumea muzeală din Europa: este primul beneficiar al uneia dintre cele mai inovatoare tehnologii anticutremur. Să nu uităm de pagubele imense suferite de Muzeul Naţional de Istorie Naturală în urma celor două cutremure puternice din 1940 şi 1977. Comoara muzeului, scheletul Deinotherium gigantissimum (uriașul de peste 4 metri înălțime și aproape tot atât lungime), ce poate fi admirat încă de la intrarea în holul principal al muzeului, a suferit la cutremurul din 1977 pagube însemnate, fiind nevoie de multe luni de muncă asiduă pentru restaurarea acestuia. În prezent, patrimoniul ştiinţific al Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este format din aproximativ 2.000.000 exemplare de nevertebrate şi vertebrate (actuale şi fosile) provenind din România şi din diverse zone geografice, de la ecuator la regiunile polare. Şi tot atâtea motive pentru a fi vizitat.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului București prin Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic
