Reconstruit complet, Hanul Gabroveni – Pasajul Comercial din Centrul Vechi al Capitalei a reuşit să-şi păstreze faima de odinioară, ba chiar şi-a cultivat de-a lungul timpului un farmec aproape imposibil de explicat. Aici, trecutul şi prezentul se unesc acum într-un centru cultural unic, realizat la standarde europene, pentru că din ianuarie 2015 Hanul Gabroveni găzduieşte cel mai mare serviciu public de cultură: ARCUB – Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti. Mai mult, tot la Gabroveni s-a pus în mişcare mecanismul complex de lansare a candidaturii Bucureştiului la titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021.
Poziţionat în centrul Capitalei, Hanul Gabroveni este obişnuit cu energia trepidantă a oraşului, în prezent pe aici trecând zilnic peste 10.000 de oameni. Fostul “Han al lui Hagi Tudorache”, cum era cunoscut la începuturi, din strada Lipscani nr.86-88 şi strada Gabroveni nr. 51-53, are o istorie pe alocuri întortocheată, istoricii şi arheologii nereuşind să se pună de acord cu poziţionarea clară a hanului. Permiteţi-ne să nu intrăm în polemica acestora, ci să ne bucurăm împreună de salvarea uneia dintre cele mai frumoase clădiri ale Bucureştiului din veacul trecut şi să trecem în revistă, pe scurt, povestea hanului aşa cum o prezintă cei de la ARCUB, care au pus serios umărul la refacerea lui. Astfel, cele dintâi prăvălii ale vechiului Hănişor au apărut datorită celui mai mare toptangiu al Bucureştiului, Tudor Hagi Tudorache, la începutul secolului XIX. Din “Istoria Bucurescilor” (1899), de G.I. Ionnescu-Gion, aflăm că denumirea de Hanul Gabrovenilor este dată de negustorii din Gabrova, Bulgaria, care veneau la Bucureşti pentru afaceri. 
“Hanul acesta, după cum atestă hârtiile de proprietate, se mai numea şi Bezesten. Era la spatele Curţii Domneşti, în mijlocul numeroaselor şi strâmtelor ulicioare neguţătoreşti din Târgul-din-Năuntru. Este unul din rarele hanuri vechi care îşi mai păstrează vechiul său nume. E unul din hanurile care ardeau mai lesne şi mai des, dar era întotdeauna reconstruit”, se arată în lucrarea amintită. Marele Foc din 1847 a pârjolit şi avuţia familiei Tudorache. Dar fiul cel mare al negustorului, George Hagi Tudorache, a obţinut înduplecare de la Consiliul Municipal să construiască magazii pe locul său din Uliţa Gabroveni. Şi uite aşa Hănişorul devine ditamai hanul, cu pivniţe boltite, trotuar din lespezi de piatră şi odăi primitoare pentru străini. În 1874, hanul ajunge în proprietatea lui Solomon Ascher şi capătă o nouă denumire: Pasajul Comercial. Locul devine repede unul dintre cele mai râvnite: se deschid manufacturi, o fabrică de spirt şi, cel mai important, îşi face loc aici banca Marmorosch Blank. Cu acest prilej, clădirea capătă un etaj şi o faţadă nouă. Odată cu venirea comuniştilor la putere, în 1955 hanul este şters de pe lista monumentelor, fiind smuls din mâinile familiei Ascher şi trecut în proprietatea CENTROCOOP. Declinul este sigur, fiind chiar la un pas de demolare. După 1990, găsim clădirea în ruină, iar mai târziu, în 1997, un alt incendiu pune hanul la pământ. Pentru ultima dată pentru că, în 2006, începe marea reconstruire (atenţie, nu renovare) a Hanului Gabroveni-Pasajul Comercial. În toamna lui 2014, hanul este gata, dăruind oraşului şi vizitatorilor o înfăţişare modernă, dar fără să-i fie alterată istoria. Fostul han al lui Hagi Tudorache este acum ARCUB Gabroveni – un centru modern al culturii urbane şi un punct de reper al tuturor turiştilor ce poposesc în Capitală. Clădirea are o sală de spectacole, una de dans, precum şi un punct de informare pentru turişti. Tot aici se pregăteşte intens candidatura Bucureştiului la titlul de Capitala Europeană a Culturii 2021. În privinţa evenimentelor culturale organizate de ARCUB Gabroveni, avem de făcut o simplă precizare: vă va fi greu să alegeţi. Chiar în aceste zile începe cea de-a treia ediţie a Festivalului “Răcnetul Carpaţilor”, organizat prin ARCUB la Romexpo, unde artiştii hip-hop şi meşteşugarii români fac o echipă nemaipomenită, iar la început de decembrie sunteţi aşteptaţi în Sala Mare de la Gabroveni pentru spectacolul de teatru “Schneider şi Schuster”.
Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic
