AcasăUtileBucurești coolTuralGaleriile Kretzulescu, istorie şi artă

Galeriile Kretzulescu, istorie şi artă

Evenimentele culturale nu ţin viu doar Bucureştiul, ci readuc la viaţă şi clădiri monumente istorice care, poate, nu mereu sunt în lumina reflectoarelor. Din fericire, în ultimii ani, Capitala s-a bucurat (şi a bucurat milioane de vizitatori) de foarte multe momente cultural-artistice menite să pună în valoare, în special, bijuteriile arhitecturale ale oraşului.

Galeriile Kretzulescu (Calea Victoriei 45), unde vom poposi astăzi, au fost multă vreme lăsate de izbelişte, clădirea reprezentând un simplu decor din faţa minunatei biserici Kretzulescu. Oamenii ieşeau din lăcaşul de cult şi singurul amănunt care poate le atrăgea atenţia era Librăria Humanitas găzduită de galerii. Am redescoperit Galeriile Kretzulescu în urmă cu doi ani şi ceva, cu ocazia unui târg ArtSafari, al cărui pavilion de artă era întrutotul dedicat marelui pictor Ştefan Luchian. Nici că se putea un prilej mai fericit de a pune în valoare Galeriile Kretzulescu, un spaţiu expoziţional de excepţie al Capitalei: 20 de instituţii muzeale s-au reunit atunci pentru a aduce laolaltă preţioasele opere de artă ale artistului, practic cea mai mare expoziţie Luchian din ultimii 50 de ani. La conferinţa de presă de atunci, am rămas plăcut impresionat de atenţia acordată de organizatorii târgului de artă spaţiului care găzduia ArtSafari. “Pe mine m-a atras la clădirea asta impactul urbanistic şi arhitectura. Urbanistic vorbind, nu e o clădire care să-şi declare valoarea. M-a impresionat prin modestie. A fost construită ca o reverenţă către clădirile din jur, precum Biserica Kretzulescu. Eu nu ştiu nicio altă clădire care să facă asta în Bucureşti, cel puţin cu atâta modestie”, a spus arhitectul şi profesorul de arhitectură la Universitatea “Ion Mincu”, Vladimir Nicula. Aşa am aflat că Galeriile Kretzulescu au fost proiectate de George Matei Cantacuzino şi că au un element structural fundamental ascuns în proporţii: pătratul. O personalitate complexă – arhitect, scriitor, pictor, filozof şi profesor universitar, George Matei Cantacuzino a arătat, într-adevăr, în multele sale opere (fie că vorbim de tablouri sau clădiri) o oarecare modestie sau, mai bine spus, un echilibru care ulterior i-a adus plus de valoare. Iată ce declara Tudor Arghezi, în 1956, cu ocazia unei expoziţii de pictură G.M. Cantacuzino.

“Mai-nainte de a fi cutezat să ies în public cu asemenea semne, notate pe o hârtie, venisem să văd ce a mai putut să izbutească, după atâţia ani de tăcere a paletei, arhitectul, şi am plecat din mijlocul tablourilor lui, concentrate ca nişte sonete, mai curat şi mai întinerit. Fiecare din poemele în culori, din jurul nostru, surprinde sensibilităţi şi rosteşte, parcă pe şoptite, farmecul pământului românesc”.  Revenind la obiectivul cultural de astăzi, pe locul galeriilor a fost Hanul Kretzulescu. “Este fără îndoială că acest han, construit în jurul bisericii după cum cerea moda vremii, trebuie să se fi ridicat în ultimele două decenii ale secolului XVIII-lea”, potrivit istoricului George Potra. La 1880, în han se aflau atelierul şi prăvălia unei franţuzoaice. M-me J. Briol era cea mai vestită casă de modă a Bucureştiului de atunci: aici găseai cravate, mănuşi, parfumuri etc.. Tot aici îşi găsiseră un vad bun magazinele “Au Paradis des Enfants” şi “Grands Magasins du Printemps”. În 1939, zona a suferit schimbări radicale iar hanul a fost demolat: se dorea alinierea Căii Victoriei, extinderea Palatului Regal şi amenajarea Pieţei Palatului. Apare apoi, în totală rezonanţă cu Palatul Regal, blocul pe care îl putem vedea şi astăzi, cu o arhitectură de inspiraţie italiană, prevăzut la parter cu un portic cu arce în spatele căruia se află magazine. O placă comemorativă de pe faţadă aminteşte faptul că Mihai Eminescu a lucrat în redacţia României Libere, cu sediul în edificiul ridicat de Cantacuzino. Oamenii de cultură continuă să caute Galeriile Kretzulescu pentru a-şi expune operele, iar vizitatorii se bucură că pot fi martorii unor evenimente istorice.

Material realizat în cadrul “DESTINATION: BUCHAREST” – Program Cultural derulat de Primăria Municipiului Bucureşti prin Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic

author avatar
Andrei Coman