Lia Manoliu a vazut lumina zilei in 1932, la Chisinau. Parintii viitoarei mare sportive romane, ambii profesori – tatal nascut undeva langa Roman, mama dincolo de Prut, la Soroca – activau in orasul Edinet, Basarabia, pe atunci reunita cu Patria Mama. Ioan si Alexandra Manoliu vor ajunge in scurt timp la Botosani, la “Liceul Laurian”, iar familia va fi intregita prin nasterea gemenilor Iacint (viitor profesor universitar) si Arina. In 1937, familia Manoliu se stabileste la Bucuresti, dupa ce parintii primesc catedre la licee din Capitala. In adolescenta, Lia Manoliu practica o multitudine de sporturi, de la tenis de camp, la baschet, de la volei la tenis de masa. Cu tenisul de masa va ajunge inclusiv campioana nationala. Apoi, alege atletismul, care peste ani ii va aduce faima mondiala. “Lia avea un talent organizatoric ieşit din comun. In anii 45-46, sportul ne preocupa intr-atat incat voiam sa infiinţam propriul nostru club”, povesteste Iacint Manoliu, intr-un interviu. Remarcata in liceu pentru aptitudinle sale, Lia Manoliu va opta pentru atletism, odata cu inscrierea la Atletic Club Roman. A inceput cu saritura in lungime, a continuat cu aruncarea greutatii si s-a oprit la disc. Primele rezultate notabile vor aparea in 1949, cand Lia Manoliu va stabili un record national la junioare (37 de metri). Un an mai tarziu, il doboara pe cel de la senioare, aruncand 41,44 m. La intaia Olimpiada cu participarea blocului comunist (Helsinki 1952), Lia Manoliu obtine primele rezultate importante pentru atletismul romanesc, ocupand un loc 6 in finala. Urmeaza triumful de la Ciudad de Mexico (1968), Manoliu realizand record olimpic inca de la prima aruncare (58,28 m), performanta neegalata de contracandidatele sale: medalie de aur pentru Lia, aur pentru Romania! O Romaniei (comunista) care nu o ajutase prea mult – vezi sicanele privind selectionarea ei in lotul olimpic ori refuzul autoritatilor de a-l include in delegatie pe sotul si antrenorul sportivei, Mihai Raica. Multa vreme, Lia Manoliu va continua sa domine proba de aruncare a discului, devenind prima sportiva din lume cu participare la şase ediţii consecutive ale Jocurilor Olimpice, ultima fiind Munchen 1972, o performanţa intrata in “Cartea Recordurilor”. Lia Manoliu a fost vicepresedinte C.O.R, (pana in 1990), apoi presedinte al acestui for, pana la decesul consemnat in 1998. Concomitent, a indeplinit functii importante in cadrul Comitetului International Olimpic.
Material realizat in cadrul “Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic