Istoricul si politicianul Alexandru Lapedatu este un alt militant al Reintregirii noastre, alaturi de Iuliu Maniu, Iosif Jumanca, Ion Flueras sau Ion Pelivan, pe care „regimul politic adus cu tancurile sovietice l-a exclus, ingenunchiat, inchis si ucis”. (Identitatea romaneasca / Ioan-Aurel Pop). Ca si ceilalti mentionati mai sus, seceleanul Alexandru Lapedatu, presedinte al Academiei Romane, Ministrul Cultelor si Artelor in sase guverne, presedinte al Senatului Romaniei, director general al Arhivelor Statului Roman, autor a peste 400 de lucrari stiintifice, membru fondator al primei Universitati romanesti din Ardeal, un om erudit, curajos si puternic, avea sa-si gaseasca cruntul sfarsit in temnitele comuniste, in cazul lui decesul fiind consemnat la doar patru luni de la aruncarea dupa gratii, in penitenciarul de la Sighet. In 1950, atunci cand a trecut in nefiinta, Lapedatu avea 74 de ani. In ultima vreme avusese parte de numeroase sicane din partea regimului bolsevic instalat la Bucuresti, totul culminand cu excluderea sa din Academia Romana – vezi epurarea celor 113 membri prin Decretul din iunie 1948. Vorbind despre calitatile acestui om, trebuie spus ca in procesul de infaptuire a Romaniei Mari curajul si priceperea lui Alexandru Lapedatu pot fi evidentiate in doua momente extrem de importante, asta neinsemnand, insa, ca nu dam importanta realizarilor sale din sfera academica si cea politica. Primul moment este legat de transportul final al Tezaurului Romaniei la Moscova, din vara anului 1917, Lapedatu fiind delegat de catre guvernul Romaniei sa insoteasca garnitura de tren pana la destinatie, asigurandu-se ca zestrea tarii – 24 vagoane pline cu lingouri, alte valori BNR si CEC, colectii de arta, bijuterii, arhive – va ajunge pe maini bune. Dupa trei saptamani de chin, Lapedatu si-a dus misiunea la bun sfarsit, insa tezaurul n-a ajuns deloc pe maini bune. Averea Romaniei fusese trimisa spre Rusia tarista, insa Rusia devenise deja bolsevica, iar guvernul sovietic va decide, ulterior, sechestrarea majoritatii bunurilor. Al doilea moment cheie din activitatea unionista a lui Alexandru Lapedatu este legat de participarea acestuia, in calitate de expert, la Conferinta de Pace de la Paris, ca membru avizat al delegatiei Romaniei. Viitorul fruntas liberal va contribui la parafarea / oficializarea Rezolutiei Marii Adunari Nationale de la Alba Iulia de la 1918, pohta ce-a pohtit poporul roman.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic