Excelent organizator, liant intre nationalistii si socialistii romani, in zilele tulburi de dinaintea Marii Uniri si imediat de dupa, avocatul si omul politic oradean Aurel Lazar are meritul incontestabil de a fi pus umarul la crearea Romaniei Mari. La sfarsitul lunii septembrie 1918, Aurel Lazar ii scrie lui Teodor Mihali (presedintele clubului parlamentar roman din Dieta ungara) propunandu-i intrunirea negresita a Comitetului National al Partidului National Roman din Transilvania si Ungaria, chiar in locuinta sa, din Oradea, „altfel pierdem trenul daca nu intram si noi in actiune”. Erau zilele in care Imperiul Dualist isi dadea obsteasca suflare, iar romanii din Transilvania incepeau sa spere la Unirea cu Patria Mama. Incredintat ca nu mai este timp de zabovit, Mihali va convoca adunarea pentru 12 octombrie. La ea participa Mihali, asesorul consistorial Ivan, canonicul Suciu, politicienii Vaida-Voevod, Goldis, Suciu, Cicio Pop, Ciordas si, evident, gazda Aurel Lazar. Se decide luarea unei hotarari epocale, respectiv proclamarea Independentei natiunii romane. Textul proclamarii liberei determinari („nu mai suntem o nationalitate, ci o natiune”) este incredintat lui Vaida-Vaoevod, cu misiunea de a fi citit in Parlamentul de la Budapesta, lucru care se va intampla la 18 octombrie. Totodata, pana la Adunarea Nationala la Alba Iulia, este ales un Comitet Director, format din sase membri, alcatuit din Mihali, Vaida-Voevod, Vlad, Goldis, C.Pop si Lazar. Comitetul va prelua denumirea de Consiliul National Roman si isi va stabili sediul la Arad. Presedinte devine Stefan Cicio Pop, iar organismul va fi intregit cu socialistii Jumanca si Flueras. La exact o luna distanta de istorica intrunire tinuta in casa lui Lazar, in acelasi imobil din Oradea se aduna membrii Consiliului National Roman si ofiterimea din Garda Nationala (militari romani din fosta armata austro-ungara), ocazie cu care se depune juramantul (pe drapelul tricolor) fata de stapanirea romaneasca. Pentru efortul depus in realizarea Unirii, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, venit in calitate de delegat din partea cercului Alesd, Aurel Lazar va fi numit in Consiliul Dirigent, fiindu-i atribuit resortul Justitiei. Dupa Marea Unire, Lazar va deveni primar al Oradei, vice-presedinte al Camerei Deputatilor si, ca reprezentant al PNR (fuzionat cu taranistii), autor al unui controversat pact cu socialistii (in 1925), pentru ducerea unei lupte concentrice si unitare impotriva guvernului Ion. I.C. Bratianu.
Material realizat in cadrul „Bucuresti-Centenar” – Program Cultural derulat de Primaria Municipiului Bucuresti prin Administratia Monumentelor si Patrimoniului Turistic