UE, colonia digitală

Pe măsură ce războiul pentru semiconductori și microprocesoare se aprinde, iar o penurie globală care va avea impact asupra tuturor sectoarelor economiei se apropie, liderii europeni se întrec în declarații cu privire la “suveranitatea digitală europeană”. Dar realitatea este brutală: Uniunea Europeană și membrii săi se află într-o lipsă tehnologică gravă și aproape supusă giganților digitali străini.

“UE a creat condiții favorabile pentru apariția unei piețe mari, fără bariere sau discriminare, dar în detrimentul instrumentului de producție și al suveranității membrilor săi”,  scrie în Le Monde analistul Cyrille Dalmont. Această piață internă închisă inițial, care ar trebui să protejeze economiile europene, permițând în același timp o concurență loială și respectuoasă între europeni, a devenit de-a lungul deceniilor și accelerarea globalizării un teren promis companiilor străine. Dacă analizăm acest rezultat prin prisma viziunii universaliste a părinților fondatori ai UE, când Occidentul și coloniile sale reprezentau 50% din populația lumii, este un succes. În schimb, într-un secol XXI ultraconectat, în care războaiele economice  se bazează în mare parte pe suveranitatea statului și unde Occidentul reprezintă doar 12% din populația lumii, acesta este un adevărat Pearl Harbor.

Dezarmarea tehnologică europeană

În primele 20 de companii din lume din sectorul tehnologic, rămâne o singură companie europeană, Deutsche Telecom. În Top-5 mondial al companiilor de hardware, nu există una europeană. Același lucru este valabil și pentru sistemele de operare, cloud, centre de date, smartphone-uri și semiconductori. Decalajul crește, de asemenea, în zonele sateliților (dintre care două treimi aparțin Statelor Unite, Chinei și Rusiei), precum și cablurile submarine și antenele de releu necesare pentru transport. “Această dezarmare tehnologică  europeană este de așa natură încât unii acum nu mai ezită să califice Uniunea Europeană drept colonie digitală”, adaugă Dalmont. Supusă unei tensiuni puternice și a numeroaselor critici în fața dependenței excesive a UE față de giganții digitali străini, Comisia Europeană a prezentat în martie planul “Modelarea viitorului digital al Europei”. Prin noul serviciu de cloud Gaia-X, Europa n-ar mai depinde de Google, Microsoft sau Amazon, dar acest proiect nu este în niciun caz suveran, deoarece participă americanii Microsoft, Google sau Palantir și chinezii Alibaba și Huawei.  În ceea ce privește proiectul european de internet de mare viteză prin satelit, implementarea acestuia este programată pentru 2024, în timp ce serviciul american Stalink va fi disponibil în Europa până la sfârșitul acestui an! Ieșirea din acest declin digital nu se poate face decât prin revizuirea statutului grupărilor europene de interes economic (EEIG), crearea zonelor economice speciale (ZESE) și a grupurilor europene de interes public (GIPE) prin noi reglementări europene. Cu toate acstea, rezumă Dalmont, “nimeni nu vrea astăzi să deschidă cutia Pandorei de renegociere a tratatelor”.