Atacul brutal al Rusiei asupra Ucrainei a aruncat umbră asupra viselor împărtășite de sute de milioane de europeni de a construi un viitor sigur și prosper bazat pe o dezvoltare durabilă și echitabilă.
Neted spus, asistăm la formarea unei noi ordini energetice atât în Europa, cât și în lumea întreagă. Iar în această nouă ordine, țările trebuie să fie capabile să echilibeze multe interese diferite.
„După invazia rusă în Ucraina, avem materii prime din ce în ce mai scumpe, dependență de un regim criminal pentru acestea, instabilitate și sărăcie energetică în creștere”, afirmă în Financial Times premierul polonez Mateusz Morawiecki. Inflația, în general, și creșterea bruscă a prețului energiei, în special, sunt rezultatele directe ale agresiunii rusești.
Sectorul energetic trebuie înțeles într-un context mai larg, iar problema securității trebuie să fie prioritară.
Șantajul energetic al lui Vladimir Putin contribuie deja la o creștere semnificativă a prețurilor la energie electrică și a inflației. Europa are de învățat o lecție foarte importantă. Trebuie să reducă drastic costurile certificatelor de emisii de CO₂, care sunt un factor decisiv în prețurile energiei și care au crescut considerabil în ultimii ani.
În urmă cu cinci ani, costul emisiei unei tone de dioxid de carbon era cu mult sub 10 euro. În prezent se situează între 80-100 euro.
“În loc să se concentreze pe dezvoltarea energiei verzi, actualul Sistem de comercializare a certificatelor de emisii (ETS) stimulează inflația și amenință să trimită milioane de cetățeni în sărăcia energetică”, avertizează Morawiecki.
UE trebuie să recunoască că, dacă nu face un pas în direcția corectă, își poate compromite complet politica energetică. Tranziția verde nu se poate face cu prețul securității de bază. Se aude la Bruxelles?
Chiar dacă o revenire pe termen scurt la cărbune înseamnă amânarea obiectivelor UE în materie de climă, poate fi o condiție necesară pentru menținerea unei comunități europene puternice, capabilă să reziste Rusiei.