Inteligența artificială (IA) nu poate oferi o rețetă miraculoasă, atrage atenția președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu. Acesta arată că, deși IA poate aduce beneficii enorme, ea poate fi și un blestem, în măsura în care încurajează o concentrare mai mare a puterii în piețe și in politică, deoarece subminează concurența și face ca supraviețuirea celui mai puternic să echivaleze cu concentrarea puterii la maxim. Totodată, există pericolul ca inteligența artificială să provoace ravagii pe piețele financiare.
Inteligența artificială (IA) poate aduce beneficii enorme ca o nouă revoluție tehnologică, dar poate fi și un blestem, în măsura în care încurajează o concentrare mai mare a puterii în piețe și în politică, sunține președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianiu. Și asta deoarece subminează concurența și face ca supraviețuirea celui mai puternic să echivaleze cu concentrarea puterii la maxim, iar puterea absolută este nocivă pentru controale reciproce și echilibru, pentru democrație.
IA, așa cum susțin mulți, poate duce la venituri mult mai mari ale unora și inegalitate de putere accentuată. IA poate amplifica „comportamentul turmei”, chiar dacă noile tehnologii, algoritmi, procesează mult mai multe informații (big data), iar modelele utilizate de bănci și fonduri de investiții pentru a gestiona riscurile sunt mai sofisticate, consider economistul Daniel Dăianu.
”Inteligența artificială nu poate elimina contagiunea de pe piețe și reclamă adesea intervenția publică (din partea băncii centrale) în calitate de creditor de ultimă instanță. Acest lucru s-a văzut în Regatul Unit (UK) în 2022, după decizii greșite luate de guvernul Truss, care au afectat stabilitatea sistemului de pensii; s-a văzut și în Statele Unite odată cu căderea Silicon Valley Bank și alte turbulențe din sistemul bancar, care au obligat Fed să intervină prin noi linii de asistență financiară. Totodată, inteligența artificială, care stă la baza cyberfare, poate bloca componente ale sectorului financiar și poate provoca ravagii pe piețele financiare”, avertizează Daniel Dăianiu.
Implicații economice și sociale grave
Pe de altă parte, mai arată președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, inteligența artificială poate duce la distrugerea multor locuri de muncă, ceea ce ar tensiona sistemele economice mai mult. Și, fără o creare considerabilă, compensatorie, de noi locuri de muncă, vor exista implicații economice și sociale foarte grave, inclusiv mișcări pe piețele financiare.
”În concluzie, IA nu poate fi marele remediu pentru problemele noastre economice și sociale, atât în țările bogate, cât și în cele sărace; nu poate fi un garant al democrației. IA trebuie reglementată pentru a nu se transforma într-o altă amenințare existențială”, afirmă Daniel Dăianu. În ce privește restricțiile și interdicțiile privind investițiile în țările cu regimuri autoritariste, economistul pune sub semnul întrebării oportunitatea acestora.
”Cine ar trebui să clasifice regimurile politice ale țărilor? Mai ales în contextul în care tendințele autoritariste sunt în creștere și în state democratice. Ar trebui să o facă OECD? Această organizație este mai degrabă un think tank, deși apartenența la ea este un avantaj pentru atragerea investițiilor. Instituțiile financiare internaționale ? Acestea aplică deja, într-un mod subtil, astfel de criterii, dar sunt percepute de multe economii emergente ca fiind dominate de Occidentul bogat”, opinează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Lumea multipolară
Agențiile de rating iau în considerare atât argumente economice, cât și politice pentru a evalua dacă o țară este potrivită pentru investiții de tip investment grade, însă ele sunt mai preocupate de problemele de stabilitate decât de democrație în sine, semnalează Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, lumea devine tot mai multipolară, fragmentarea este în desfășurare, iar protecționismul comercial se răspândește.
”Cine ar putea impune restricții, în afară de cele legate de securitate și geopolitică (ex.: dezvoltarea semiconductorilor, reacția la invazia Rusiei în Ucraina)? Impunerea unor restricții necesită o coordonare eficientă a politicilor, dar, în condițiile în care lumea exterioară (BRICS și alte țări) se extinde, eficiența acestor restricții devine discutabilă. Lumea are nevoie de bunuri comune globale, iar acest lucru cere colaborare între cele două superputeri economice și tehnologice: SUA și China. Într-un fel sau altul, aceste două state, alături de alte mari economii emergente (India, Brazilia etc.), trebuie să găsească un teren comun pentru binele și supraviețuirea speciei umane”, mai precizează Daniel Dăianu.