De două ori în decurs de două săptămâni, politicienii francezi și germani au declarat sfârșitul unui lung impas în proiectul lor de realizare a unuia dintre cele mai complexe programe de luptă din lume – o combinație de avioane, drone și comunicații avansate.
Și de două ori au fost puși la punct de Dassault Aviation, compania franceză din domeniul aerospațial și al apărării care va conduce partea centrală a programului – avionul de vânătoare în sine.
Eric Trappier, directorul executiv al companiei, a respins săptămâna trecută declarațiile președintelui francez Emmanuel Macron și ale cancelarului german Olaf Scholz, potrivit cărora s-a ajuns la un acord privind construirea unui prototip, calificându-le drept un “anunț pseudo-politic”.
Câteva zile mai târziu, Dassault a insistat din nou că nu a fost semnat niciun acord industrial după comentariile premierului francez Elisabeth Borne în Germania.
Dassault Aviation joacă mai dur decât Airbus Defence and Space – și a făcut-o întotdeauna, comentează Financial Times. Controlată majoritar de familia Dassault, compania a dat întotdeauna dovadă de o anumită independență față de normele diplomației corporatiste atunci când a fost vorba de a le spune politicienilor ce gândește: să joace frumos dacă vor ca cel mai mare proiect de apărare din Europa să aibă succes.
Cele două companii au fost mult timp rivali acerbi – datând din perioada în care Airbus deținea o participație semnificativă în grupul aerospațial mult mai mic, ca reprezentant al guvernului francez. În ultimul an s-au luptat cu dinții pe tema modului de împărțire a proprietății intelectuale privind viitorul avion de luptă și dezvoltarea sistemului crucial de control al zborului. Aceste bătălii au întârziat deja proiectul cu un an.
Se pare că sistemul de control al zborului propus de Dassault va fi folosit pentru prototip. Și în al doilea rând, un compromis aparent a fost asigurat într-un program franco-german complet separat pentru dezvoltarea unui viitor tanc. Bundestag-ul a insistat întotdeauna ca proiectele privind avioanele de luptă și tancurile să se desfășoare în paralel, pentru a se asigura că Germania este liderul uneia dintre colaborări.
Dar asta nu garantează un viitor fără probleme pentru dezvoltarea viitorului fighter, în care Spania este, de asemenea, partener. În timp ce Dassault poate că a câștigat bătălia pentru prototip, totul este încă în joc în următoarele faze ale programului. De exemplu, Airbus se așteaptă în continuare să fie implicat în dezvoltarea sistemului de control al zborului. Întrucât este puțin probabil ca acest sistem critic să fie dezvoltat complet de la zero, va necesita o anumită partajare a proprietății intelectuale a Dassault – iar compania franceză se opune în mod categoric.
Între timp, Germania continuă să insiste asupra unei împărțiri egale a beneficiilor tehnologice ale programului. Nu există nicio dovadă că vreuna dintre părți și-a schimbat în mod substanțial poziția.
Probabil că politicienii au crezut că ar putea accelera lucrurile cu o declarație publică după câteva concesii cu reținere. Dar Dassault nu se grăbește: avionul său de luptă Rafale se vinde ca pâinea caldă, ajutat de sprijinul guvernului. Cu actualizări constante, este folositor pentru încă câteva decenii, spune Trappier.
În cel mai bun caz, acordul care va fi semnat de Dassault și Airbus nu face decât să câștige timp pentru ca cele două părți să continue să negocieze pentru prada mai mare a programului. Speranța pare a fi că, odată ce vor începe să lucreze împreună, inginerii, mai degrabă decât politicienii sau conducerea superioară, vor dezvolta impulsul pozitiv necesar pentru a duce proiectul la bun sfârșit.
Din punct de vedere politic, colaborarea este importantă – un pilon cheie al ambiției Europei pentru o mai mare autonomie strategică în domeniul apărării.
Dar nu este neapărat perspectiva industrială. Nici Airbus Defence and Space, nici Dassault, nu s-ar fi ales reciproc ca partener pentru un nou program de avioane de luptă. Este greu de văzut cum “anunțurile pseudo-politice” vor schimba acest lucru.