Economia digitală ar putea aduce României 50 miliarde de euro în PIB până în 2030.
Această reorientare economică este absolut necesară, mai ales în contextul scumpirii forţei de muncă şi, în general, a crizei de pe piaţa resurselor umane. Dacă România va implementa automatizarea şi digitalizarea, peste 1 milion de locuri de muncă ar putea fi create numai în acest sector, se arată în studiul Factory 4.0 & Frames. În 2016, economia digitală, în România, reprezenta 6,9% din PIB, echivalentul a 12 miliarde de euro, peste media CEE de 6,5%.
Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic românesc au avansat semnificativ, de la 26 miliarde de lei în 2010 la 52 miliarde lei în 2019. Între 2016 şi 2019, economia digitală românească a înregistrat un ritm de creştere de aproape cinci ori mai rapid decât cele din principalele economii europene. În 2020, pe fondul crizei economice generate de pandemie, cele peste 30.000 de firme româneşti angrenate în business-ul tehnologic ar putea raporta afaceri similare cu cele de anul trecut, însă, în 2021, motorul creşterii economice ar putea accelera din nou.
„Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluţie industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluţia industriei auto care, în următorii 10 ani, îşi propune să renunţe la producţia de automobile cu motoare termice şi să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligenţă artificială”, arată studiul. Cele mai multe joburi ar urma să fie create în activităţi care presupun prelucrarea şi utilizarea datelor, activităţi de suport şi programare. Digitalizarea va aduce şi o creştere semnificativă a competenţelor angajaţilor din economie, aceştia urmând să fie obligaţi să utilizeze aplicaţii online sau alte instrumente tehnologice în activitatea lor de zi cu zi. Cele mai ridicate rate de digitalizare din economia românească sunt, în prezent, în industriile de prelucrare, utilităţi şi comerţ, însă cel mai ridicat potenţial îl au ecosistemele de tip start-up.
„Marea şansă a României este că, în ultimii ani, a construit o infrastructură digitală de nouă generaţie, similar cu cea existentă în ţări precum Olanda, Norvegia şi Suedia. În aceste condiţii, beneficiind şi de un capital uman semnificativ, avem şansa de a ne apropia rapid de performanţa ţărilor bogate (Franţa, Germania, Italia, Spania, Marea Britanie) prin dezvoltarea unui ecosistem digital similar cu cel practicat, de exemplu, în Estonia sau Finlanda”, spun analiștii de la Frames. Din păcate, prea puține companii românești folosesc instrumente digitale – firmele alocă, în medie, doar 5% din resurse în scopul digitalizării activităţii de producţie şi servicii. Doar 10% dintre IMM-urile din România au activitate de inovare, ceea ce ne clasează pe ultimul loc în UE. Asta în condiţiile în care se estimează că, până în 2030, peste 60% dintre activităţile economice la nivel mondial vor fi automatizate.