Companiile se confruntă din ce în ce mai mult cu deficitul de forță de muncă. Campionii industriali din SUA, UE și Asia(China, Japonia sau Coreea de Sud) par să-și mute strategiile spre deglobalizare. Ce înseamnă asta?
Înseamnă automotizarea fabricilor și o resetare globală a producției.Chiar și înainte de pandemie, Beijingul a desfășurat retorica „Fabricat în China 2025” pentru a asigura o mai mare autosuficiență în domeniul tehnologiei și al producției specializate. Impulsul acestei campanii a fost accelerat de Covid-19, apărând cu o tentă naționalistă mult mai ascuțită.
SUA au avut, de asemenea, libertatea de a se înăspri în favoarea decuplajului. Adoptarea Legii de reducere a inflației în mod vădit protecționistă și a Legii privind cipurile și știința de anul trecut a însemnat că atât SUA, cât și China au intrat în 2023 cu politici industriale clare și opuse globalizării.
Toate acestea, subliniază Financial Times, au consacrat idei precum „reshoring”, „nearshoring” și „friend-shoring” ca parte a noului set de instrumente geopolitice. Oricât de adânc ar fi scepticismul din lumea corporatistă, consensul deocamdată este de a juca acest joc, mai ales atunci când există stimulente generoase pentru a muta bazele de producție și pentru a crea lanțuri de aprovizionare mai scurte și mai puțin globalizate.
Nimeni nu știe sigur cât va dura această perioadă și poate fi cel mai sigur să presupunem că este permanentă atâta timp cât geopolitica este la conducere.
Mai exact, presiunea exercitată asupra companiilor de a construi lanțuri de aprovizionare multiple și de a reduce dependența față de China creează noi constrângeri asupra capacității de a vâna forță de muncă ieftină oriunde este disponibilă.
În multe cazuri, mutarea producției în SUA sau în Japonia o va plasa în mod explicit în locuri în care deficitul de forță de muncă și de competențe este cel mai acut. Aceeași dinamică este valabilă și în China, unde decalajul dintre cererea și oferta de forță de muncă a crescut constant.
Aici intervin, bineînțeles, roboții și automatizarea fabricilor. Începând de anul trecut, volumul exporturilor de roboți industriali din Japonia către SUA a crescut într-un ritm fără precedent, livrările din octombrie și decembrie atingând niveluri record.
Cercetările efectuate de Association for Advancing Automation au constatat că vânzările de roboți către companiile nord-americane au atins un nivel record de 2,38 miliarde de dolari în 2022, cu 18% mai mult decât în anul precedent.Tendința rămâne dominantă mai ales în sectorul automobilelor, producția de semiconductori și alimente.
Ideea că politica de deglobalizare va continua să favorizeze roboții a produs, de asemenea, câteva previziuni care atrag atenția. Un raport recent realizat de Grand View Research a constatat că piața globală pentru camerele, senzorii și cititoarele care dau putere roboților și altor tehnologii de automatizare – a atins anul trecut 16,9 miliarde de dolari. Și prevede că această industrie va depăși 40 de miliarde de dolari până la sfârșitul deceniului.