Giganții tehnologici nu urmăresc decât propriile intereseDirectorul general al OpenAI, Sam Altman, a surprins pe toată lumea luna trecută când a avertizat Congresul SUA cu privire la pericolele pe care le reprezintă inteligența artificială. Dintr-o dată, părea că firmele Big Tech vor să abordeze altfel IA. Și mai remarcabil este faptul că au cerut ajutorul politicienilor.
Dar, o săptămână mai târziu, Altman le-a spus reporterilor din Londra o poveste diferită. Potrivit Bloomberg, șeful producătorului ChatGPT a declarat că va încerca să se conformeze reglementărilor UE, dar dacă se va dovedi „prea dificil”, compania sa va „înceta operațiunile” în cadrul blocului comunitar.
Acest comentariu l-a determinat pe comisarul pentru piața internă, Thierry Breton, să îl acuze pe Altmann de „tentativă de șantaj”. Marile companii din domeniul tehnologiei se joacă cu nervii legislatorilor de ani de zile. Acum, spun că susțin reglementările, dar realitatea este alta.
În SUA, Google, Microsoft, IBM și OpenAI au cerut intensificarea supravegherii inteligenței artificiale, pe motiv că este necesară pentru a garanta securitatea națională și a concura cu China.
În Uniunea Europeană, unde politicienii au votat recent pentru a aproba un proiect de lege care ar pune o barieră de protecție asupra IA generativă, lobbyiștii acelorași companii se opun măsurilor de reglementare.Și profită de faptul că normele care guvernează tehnologia diferă în mod dramatic de o parte și de alta a Atlanticului.
Uniunea Europeană are legi cuprinzătoare privind protecția datelor în vigoare de mai bine de cinci ani și este în curs de implementare a unor orientări mai stricte privind concurența și moderarea conținutului.
Cu toate acestea, în SUA nu există aproape nicio reglementare de peste două decenii. Potrivit mai multor oficiali UE, Big Tech mișcă legislația europeană într-o “direcție mai favorabilă”.
Companiile din domeniul tehnologiei știu că nu își pot permite să ignore UE, mai ales că normele sale privind mediile sociale și protecția datelor au devenit un standard global. Legea UE privind inteligența artificială, care ar putea intra în vigoare în următorii doi-trei ani, ar fi prima încercare a unui guvern occidental de a reglementa acest sector care va valora peste 1300 de miliarde de dolari în 10 ani – și este susținută de sancțiuni severe.
În cazul în care companiile încalcă legea, blocul comunitar ar putea impune amenzi de până la 6% din cifra de afaceri anuală a companiei și ar putea interzice funcționarea produselor în UE, care reprezintă între 20% și 25% din piața globală de inteligență artificială.
Dar companiile mai știu că până la un vot final asupra Legii privind IA, nu este clar în ce măsură UE va decide să reglementeze această tehnologie. Sau, pe model american, o va face în condițiile lor.
