Industria semiconductorilor este un domeniu competitiv și în creștere rapidă, iar regiunea Indo-Pacific devine un jucător important în această cursă.
Țări precum Taiwan, Coreea de Sud, China și SUA sunt de mult timp producători importanți și au investit masiv în cercetare și dezvoltare pentru a rămâne în frunte. Au unele dintre cele mai mari companii de semiconductori din lume, precum TSMC, Samsung, SMIC și Intel. Există, de asemenea, o tendință în creștere a națiunilor care caută să își dezvolte propriile industrii de semiconductori, cum ar fi India și Australia.
Analiza efectuată de Counterpoint Research arată că Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) deține 59% din producția globală de semiconductori, în timp ce Samsung din Coreea de Sud și SMIC din China dețin 13% și, respectiv, 6%.
Din 2013 China a încercat să preia conducerea în lume, ceea ce a reprezentat o amenințare directă la adresa hegemoniei SUA. Indo-Pacific este o zonă principală de dispută între China și SUA, iar războiul actual dintre cele două puteri în această regiune este „Războiul semiconductorilor”. Potrivit Modern Diplomacy, cine va învinge va prelua conducerea în afacerile globale.
Inițiativa „Made in China 2025”, introdusă în 2015, a vizat supremația SUA în domeniul semiconductorilor, al inteligenței artificiale și al supercomputerelor. De atunci, China a redus decalajul tehnologic față de Statele Unite.
După mai mult de doi ani de eforturi, la 9 august 2022, Congresul american a adoptat „Chips And Science Act”, prin care a fost anunțată o finanțare totală de 280 de miliarde de dolari pentru cercetarea și dezvoltarea semiconductorilor în Statele Unite, alături de alte domenii precum inteligența artificială, comunicațiile avansate, calculul cuantic etc. De asemenea, legea interzice beneficiarilor de finanțare să extindă producția de semiconductori în China pentru următorii zece ani.
Americanii susțin că China folosește semiconductori de vârf pentru a-și spori capacitățile de securitate, ceea ce reprezintă o amenințare directă la adresa securității naționale a SUA. Răspunsul Chinei la sancțiuni este, de asemenea, foarte agresiv, calificând restricțiile americane la export drept „terorism tehnologic”. A depus o plângere împotriva Statelor Unite la Organizația Mondială a Comerțului (OMC), ceea ce reprezintă un prim caz în administrația Biden.
Principalul argument al Chinei este că aceste restricții americane amenință stabilitatea lanțului de aprovizionare global. Beijingul a anunțat un pachet de sprijin de 143 de miliarde de dolari care va fi folosit pentru cercetarea și dezvoltarea semiconductorilor în China.
Inițial, va avea un impact negativ asupra economiilor ambelor țări și la nivel mondial, deoarece principala piață de export pentru producătorii de cipuri din SUA este China, iar China utilizează aceste cipuri și mașinile electrice, telefoanele inteligente etc. Dar, pe termen lung, nu s-a decis încă ce țară poate câștiga această cursă. SUA se va baza în principal pe sprijinul aliaților săi, respectiv Taiwan, Coreea de Sud și lumea occidentală, care încearcă să își atingă poziția dominantă în domeniul tehnologiei moderne.
Pe de altă parte, aceste restricții la export impuse Chinei vor contribui indirect la inovațiile tehnologice din țară. Deși SMIC stăpânește cipurile de 7nm și 5nm, în timp ce TSMC este pregătită să lanseze cipuri de 3nm pe plan comercial, dacă China poate ajunge din urmă Taiwanul în următorii 3-4 ani, atunci competițiile vor deveni mai dure în această regiune.
Totodată, China se folosește de legăturile sale bilaterale cu aliații SUA, oferindu-le mai mulți bani pentru a depăși restricțiile prin utilizarea de tehnologie non-americană, dar asta va dura ceva timp.
În concluzie, putem spune că asistăm la o adevărată definiție a unei concurențe acerbe în Indo-Pacific, unde SUA încearcă să facă tot posibilul pentru a-și păstra influența, în timp ce China încearcă să o distrugă. Este prea devreme pentru a prezice viitorul, dar va fi foarte dificil pentru America să își păstreze influența pe termen lung.