Celebrul tren de mare viteză din Japonia va împlini marți șase decenii de activitate, devenind o parte esențială a economiei țării și a modului de viață.
Japonezii iau adesea Shinkansen-ul de bun, dar atunci când călătoresc în străinătate, în special în Europa sau în Statele Unite, „își dau repede seama că trenul este special, a declarat pentru AFP Christopher Hood, cercetător la Universitatea Cardiff din Marea Britanie și autor al unei cărți despre acest „simbol al Japoniei moderne”.
Trenurile Shinkansen au început să circule între Tokyo și Osaka la 1 octombrie 1964, inaugurând o nouă eră în transportul feroviar, pe măsură ce Japonia devenea o superputere economică.
Cu 320 km/h, poate că nu mai este cel mai rapid tren din lume, fiind depășit de omologul său chinez, dar silueta aerodinamică și interioarele spațioase rămân un simbol al priceperii japoneze în inginerie.
Cu o rețea care se întinde acum pe întreg teritoriul țării, Shinkansen, care a apărut în superproducția ”Bullet Train” (2022), a devenit și o atracție turistică obligatorie.
Siguranța, prioritate absolută
Compania feroviară JR Central susține că nu a avut niciodată un accident soldat cu decese sau răniri grave într-o țară în care cutremurele, taifunurile și căderile abundente de zăpadă sunt obișnuite. Siguranța este „prioritatea noastră absolută”, precizează Daisuke Kumajima, responsabil cu relațiile publice.
La punctele de întreținere ale JR Central, inginerii verifică funcționarea internă a unui tren, fiind atenți la orice zgomot neobișnuit care ar putea dezvălui o piesă slăbită. Aceeași atenție este acordată punctualității – întârzierea medie este mai mică de un minut pe toate liniile – și curățeniei.
Frecvența acestor „TGV-uri japoneze” înseamnă plecări la fiecare 15 sau 20 de minute către orașe aflate la sute de kilometri distanță. Iar pe unele destinații, trenurile pot pleca la fiecare 5 minute.
În fiecare zi, aproape 250 000 de pasageri circulă pe linia care leagă Tokyo de Fukuoka, în sudul insulei Kyushu, la 5 ore și 1 000 km distanță, trecând prin Kyoto, Kobe și Hiroshima, cu o priveliște neîngrădită asupra muntelui Fuji.
Modernizarea rețelei
Operatorii feroviari dezvoltă noi proiecte de modernizare a rețelei. Confruntându-se cu o lipsă tot mai mare de forță de muncă din cauza îmbătrânirii populației, JR Central studiază un nou sistem digital de inspecție capabil să analizeze imaginile unui tren pentru a detecta pericolele.
JR East, între timp, a declarat că trenurile de mare viteză fără mecanic ar putea fi puse în funcțiune de la mijlocul anilor 2030.Totodată, este în curs de desfășurare un vast proiect de construcție a unei linii de mare viteză prin levitație magnetică (maglev), amânat de mult timp din cauza opoziției ecologiștilor.
Trenurile maglev, cu o viteză de 500 km/h, ar fi trebuit să înceapă să circule între Tokyo și Nagoya în 2027, însă JR Central a amânat această dată pentru 2034 sau mai târziu.