Pământul pustiu al tehnologiei europene

În Europa, ChatGPT este reglementat, nu inventat –din păcate. Oricât de nebunești ar fi rezultatele inițiale ale cursei înarmării cu inteligență artificială, acestea sunt, de asemenea, o altă reamintire a cât de mult rămâne Uniunea Europeană în urma SUA și a Chinei atunci când vine vorba de tehnologie.

Cum a ajuns țara care a creat Nokia și Ericsson – sau cea care a inventat caseta audio –  să se lepede de tehnologie? China a stat la pândă și a profitat.

Lobby-iștii Big Tech sunt supărați pe comisarul european Thierry Breton, care dorește înăsprirea normelor privind inteligența artificială pentru a ține în frâu o nouă generație de chatbots.

Dar poate că vechea companie de IT a lui Breton, Atos SE, este un exemplu mai clar al unei stări de rău mai profunde care afectează tehnologia europeană. Airbus a propus o investiție în Evidian, unitatea de date și securitate cibernetică pe care Atos intenționează să o desprindă în acest an. Posibila tranzacție a fost prezentată ca un impuls pentru „suveranitatea” tehnologică europeană prin creșterea în domeniul cloud și al calculului avansat.

O singură privire la prețul acțiunilor Atos va arăta că această companie este un simptom, nu un remediu pentru declinul tehnologic al Europei. Și-a dublat veniturile și numărul de angajați în anii 2010 prin achiziții, dar a fost prea lentă pentru a trece la cloud și pentru a renunța la infrastructura IT mai veche.

Între timp, americanii de la Microsoft și Alphabet au pompat  sume uriașe pentru a-și dezvolta propriile afaceri în cloud și, împreună cu Amazon controlează două treimi din piața globală.

Decalajul dintre SUA și Europa în materie de cercetare și dezvoltare pare relevant în acest caz. Alphabet și Microsoft s-au numărat printre cele mai mari trei mari companii din lume care au cheltuit în cercetare în 2021, cu aproximativ 30 de miliarde de dolari și, respectiv, 23 de miliarde de dolari, potrivit datelor Comisiei Europene.

Singura companie din UE din top 10 a fost Volkswagen, care a cheltuit 15,6 miliarde de euro. Airbus a fost la mare distanță, cu 2,9 miliarde de euro, la fel ca și Atos, cu 57 de milioane de euro.

Factorii de decizie politică ar putea presupune că tot ceea ce este necesar pentru a reduce decalajul este să adune laolaltă campioni interni sau regionali din ce în ce mai mari. Dar aspirațiile pentru un „nor european” nu au dus la prea multe rezultate.

Într-o nouă carte despre penuria tehnologică a  Europei, fostul director executiv al Atos, Olivier Coste, susține că adevărata problemă se referă mai degrabă la costul ridicat al eșecului în UE – sub forma restructurării întreprinderilor.

Spre deosebire de SUA, concedierea inginerilor costă câteva sute de mii de euro pe persoană și demotivează personalul care rămâne în funcție. Acest lucru descurajează asumarea de riscuri în proiecte tehnologice.

Evident, recentul val de disponibilizări din Silicon Valley nu pare a fi ceva de imitat. Dar nici Atos nu se află într-o poziție solidă.

Și-a târât picioarele în ceea ce privește restructurarea și acum are nevoie de 1,6 miliarde de euro în fonduri suplimentare. Această cifră este practic echivalentă cu capitalizarea sa de piață actuală, o rușine pentru o firmă care valora 13 miliarde de euro în 2017, notează Bloomberg. Și nici măcar nu este clar că divizarea Evidian este cea mai bună cale de urmat, având în vedere perspectivele de creștere.

Măsuri recente, precum inițiativa Băncii Europene de Investiții de 3,8 miliarde de euro pentru capital de risc, ar putea accelera inovarea. Dar este greu să scapi de un sentiment de deja vu, în timp ce Europa își apără complexul său ciber-industrial și, în același timp, ține în frâu chatbots.

Tot ceea ce mai rămâne este ca politicienii să ceară un „ChatGPT european” – cel puțin până când apare următorul “big thing”.