Când președintele francez Emmanuel Macron a inaugurat Comandamentul Spațial al Franței la Toulouse, pe 12 noiembrie, și a declarat că spațiul devine un ”câmp de luptă”, puțini se așteptau la o confirmare atât de rapidă.
Două săptămâni mai târziu, la Consiliul ministerial al European Space Agency(ESA), statele membre au aprobat cel mai mare buget din istoria agenției – 22,1 miliarde de euro pentru perioada 2026-2028, o creștere de 30% față de ciclul anterior – cu un accent fără precedent pe securitate, apărare și autonomie strategică.
Parisul se pregătește să investească 4,2 miliarde de euro în activități spațiale militare între 2026 și 2030, și aproximativ 16 miliarde de euro în programe civile și cu dublă utilizare până la sfârșitul deceniului, potrivit Modern Diplomacy.
Ambiția este de a consolida reziliența Europei în orbită, de a reduce dependența de sistemele non-europene și de a crea o bază industrială capabilă să susțină obiectivele de securitate pe termen lung.
La Bruxelles, oficialii lansează ideea unui „Scut Spațial European” – o arhitectură mai integrată pentru protejarea sateliților și alinierea pozițiilor UE și NATO. Succesul va depinde de disponibilitatea statelor membre de a coordona achizițiile. Sistemul actual al Europei rămâne fragmentat și este adesea încetinit de preferințele industriale naționale.
Macron a solicitat, de asemenea, reformarea regulii de rentabilitate geografică a ESA, care distribuie contractele în funcție de contribuțiile statelor membre. Această regulă, în opinia oficialilor francezi, limitează inovarea și împiedică Europa să răspundă rapid la amenințările în continuă schimbare.
Există provocări. Mediul orbital este aglomerat, vulnerabil la erori de calcul și slab reglementat. Prin urmare, Franța a asociat investițiile sale militare cu apeluri la noi norme de comportament și cu o propunere europeană pentru un cod de conduită. Un astfel de cadru ar contribui la prevenirea neînțelegerilor și la promovarea transparenței.
ESA acordă prioritate explicită securității spațiale, navigației reziliente (FutureNAV), continuității observării Pământului și tehnologiilor cu dublă utilizare. Germania și-a mărit contribuția cu aproape o treime, în ciuda constrângerilor fiscale interne, iar pachetul include peste un miliard de euro pentru programe care sprijină direct apărarea și suveranitatea.
Într-o epocă în care războaiele încep înainte de desfășurarea forțelor militare pe teren, autonomia strategică a Europei poate depinde de decizii luate mult deasupra atmosferei.